Gravitational energy.Energie Verde

/div>

Inventia mileniului 3

 

Prefata si introducere la *Inventia mileniului 3* 


  

Inventia este atipica si pentru a fi inteleasa de examinatorii, de la OSIM, trebuie inceput cu legitatile noi in fizica; care sustine toate noutatile din descrierea inventiei, a grupurilor cu parghii de ordin zero.

Citez din Descriere.ro, link: http://www.gravitationalturbines-lucrumecanicmultiplu.com/descriere.ro.html
Inventia mileniului 3 are doua parti:
Prima parte cuprinde teoria celor 5 legitati noi in fizica, care certifica noutatile tehnice din descrierea inventiilor gravitationale, care are acelasi principiu de functionare si folosesc in timpul functionarii grupuri cu parghii de ordin zero.

Cele 5 legitati noi in fizica amplifica cunostiintele despre spatiul  si campul magnetic terestru al pamantului si cu modificari esentiale v-a mari cunoasterea campului magnetic al universului. La care in spatiul cosmic, in locul arborelui de la turbinele gravitationale fi-va  un corp ceresc. Pentru a putea folosii partial teoria si formulele celor 5 legitati noi in fizica luam ca exmplu sistemul nostru solar:

Imaginati-va sistemul nostru solar ca o turbina gravitationala la care arborele fi-va soarele nostru si planetele care se rotesc in jurul soarelelui sunt greutatile de pe circumferinta. Fiecare planeta din sistemul solar este autonoma si are fiecare bratul scurt al parghiei diferit etc. Deci sistemele, cu corpuri ceresti, din univers fi-vor toate realizate din parghii cu toate gradele posibile etc.

Cu modificari esentiale la teorie, teoreme si formule de calcul la toate cele 5 legi noi in fizica se poate finaliza si prima lege a sistemului nostru solar. Legea pentru grupuri cu parghii, cu sisteme deschise din Univers descriesa sumar la pag, nr. 30 din link:
http://www.gravitationalturbines-lucrumecanicmultiplu.com/turb%20gravitationala%20mixta.html 

Citez din descriere: art 16, “… c) prezentarea stadiului tehnicii, considerat de solicitant a fi necesar pentru intelegerea, …”   Deci regulamentul OSIM accepta prezentarea noutatilor din cele 5 legi noi in fizica. Inventia depaseste stadiul tehnicii, cu noutatile din cele 5 legi noi in fizica.

Pag 1

Exemplu nr. 1 pentru certificare a legii priviind grupurile cu parghii de ordin zero:
Legea clasica a parghiilor cuprinde parghii de ordin 1,2 si 3. Deci nu are parghie de ordin zero, conf. link: http://www.gravitationalturbines-lucrumecanicmultiplu.com/pirghie%20.0..html 
Dar in realitate aceste grupuri cu parghii de ordin zero au fost utilizate practic inaintea erei noastre. 

Citez un fragment din Legea excentricitatii permanente, link: http://www.gravitationalturbines-lucrumecanicmultiplu.com/legile%20excentricitatii%20permanente.html 

“… Modelul de functionare a turbinelor gravitationale este si roata de apa care dateaza de ~4000 de ani inaintea erei noastre fiindca functioneaza cu grupuri de parghii de ordin zero.
Sau oricare turbina hidraulica din era noastra care foloseste pentru functionare grupuri cu parghii de ordin zero”

Asadar grupurile cu parghii de ordin zero au fost si sunt folosite si azi de turbinele hidraulice.

 Si din anul 1993 trebuia sa fie folosite si la turbinele gravitationale inventate de un Neica Nimeni cu voia şi puterea lui Dumnezeu (Ioan Sabau fara licenta in domeniu).

Au trecut 28 de ani si cele 5 legitati noi in fizica nu sunt publicate si nici inventiile nu se breveteaza, dar se resping cu Hotarari mincinoase, gresite din nestiinta sau intentionat, oare de ce? Si pana cand?

Exemplu nr. 2 pentru  certificare a legii *Lucru mecanic multiplu*:
Legea clasica a *Lucrului mecanic*, este pentru un singur corp (greutate); inventia foloseste pentru functionare 8 corpuri deodata (8 greutati) si acelasi Neica Nimeni face cu ajutorul lui Dumnezeu si *Legea Lucrului mecanic multiplu, conf. link:
 http://www.gravitationalturbines-lucrumecanicmultiplu.com/lucru%20mecanic%20multiplu.html
Exemplu nr. 3 pentru  a certifica *Legea excentricitaţii permanente*

Pag 2

Legea clasica, *Legile lui Kepler* pentru excentricitatea din afara cercului la elipse (…), acelasi Neica Nimeni face cu ajutorul lui Dumnezeu si *Legea excentricitaţii permanente* intr-un cerc, conf. link: http://www.gravitationalturbines-lucrumecanicmultiplu.com/legile%20excentricitatii%20permanente.html 

*Legea excentricitaţii permanente* este realizata de un grup cu forte Q1, Q2, Q3, Q4, Q5 … Q7 (la faza a doua conform inventie), care produce numai in timpul functionari  *Entitatea nr. 3*, care este un punct  imaginar a unui corp adimensional.

Miscarea celor 7 greutati la faza a 2-a a celor 7 greutati (conf. fig. 1) sunt supuse la interactiune mutuala ce depinde numai de distanta dintre ele care se poate reduce formal la miscarea unui singur corp intr-un camp central de forte, acesta din urma fiind un corp imaginar conf. inventie, fig. 1, fig. 2 si fig. N/2.

Cele 7 forte Q1, Q2, Q3, Q4, Q5 … Q7, transmite lucru mecanic produs in afara sistemului prin intermediul arborelui de la turbina gravitationala, care interactioneaza cu multiplicatorul de turatie si cele doua generatoare

si numai astfel se tine in echilibru structura celor 7 forte Q1, Q2, Q3, Q4, Q5 … Q7 cu multiplicatorul de turatie si cele doua generatoare conf. inventie.

Exemplu nr. 4 pentru  certificare a legii *Perpetuum mobile de speta a 4-a*
Lege clasica nu exista, in consecinta acelasi Neica Nimeni face cu ajutorul lui Dumnezeu si Legea *Perpetuum mobile de speta a 4-a*, conf. link:
http://www.gravitationalturbines-lucrumecanicmultiplu.com/Perpetuum%20mobile.html  

Exemplu nr. 5 pentru  certificare a legii

“Teoria Legilor la grupuri cu parghii de ordin zero, cu sisteme deschise, cu forte neconservative*/Q: Q1, Q2, Q3 … Q8”

Pag 3

Lege clasica nu exista, in consecinta acelasi Neica Nimeni face cu ajutorul lui Dumnezeu si “Teoria Legilor la grupuri cu parghii de ordin zero, cu sisteme deschise, cu forte neconservative*/Q: Q1, Q2, Q3 … Q8”, conf. link:  http://www.gravitationalturbines-lucrumecanicmultiplu.com/entropie%20controlata.html 

Atentie!  Fortele neconservative*/Q: Q1, Q2, Q3 … Q8, nu are nicio legatura cu fortele neconservative cunoscute: forța de frecare, forțele de contact, forța de tensiune și rezistența la mișcare a aerului, la care nu se poate utiliza energia care se pierde.

La fortele neconservative*/Q: Q1, Q2, Q3 … Q8, se poate utiliza intre 97% si 99% din energia potentiala a celor 8 greutati.

Fortele neconservative*/Q: Q1, Q2, Q3 … Q8 sunt noutate in domeniu prin urmare legea cu titlul “Teoria Legilor la grupuri cu parghii de ordin zero, cu sisteme deschise, cu forte neconservative*/Q: Q1, Q2, Q3 … Q8” era si este necesara.

Se pune intrebarea fireasca, de ce nu se publica de catre Academia Romana cele 5 legi noi in fizica?.

A doua parte a inventiei mileniului 3, cuprinde partea tehnica cu inventia *Turbina gravitationala mixta* care este inventia mama, care cuprnde toate turbinele gravitationale care utilizeaza pentru functionare grupuri cu parghii de ordin zero conform inventie.

A doua parte a inventiei mileniului 3, are 21 de revendicari; care sunt o mica parte din noutatle celor 5 legi noi in fizica. Noutatile turbinelor gravitationale nu sunt cuprinse in legile actuale ale fizicii.

In concluzie titlul *Inventia mileniului 3* este necesara pentru a obliga examinatorii de la OSIM sa analizeze teoria inventiei din cele 5 legi noi in fizica; fiindca regulamentul OSIM solicita acest lucru.
Citez din lucrarile care sustine inventia mileniului 3:

Pag 4 

“… Conform inventie se poate creste, scadea, echilibra, si controla energia potentiala a greutatilor 99.99%. *Invenţia mileniului 3* realizeaza cu 8 parghii de ordin zero lucru mecanic gratuit, energia electrica gratuita, care se poate transforma in energie termica gratuita, fiindca materia prima utilizata este forta de gravitatie gratuita; procedura este descrisa si pe linkurile scrise mai sus. 
Legitatile noi descrise in linkurile scrise mai sus completeaza legile: 
Legea parghiei, legea lucrului mecanic, legea excentricitatii fiindca nu sunt compatibile cu cele 8 parghii fara brate scurte care in timpul functionarii se transforma in 8 parghii de ordin zero, conform inventie.
 
 Cele 8 parghii de ordin zero in timpul functionarii, se transforma in 8 forte: Q1, Q2 … Q8; care nu are un moment al fortei de sens contrar, nu are pereche actiune-reactiune si nu este nicio clipa in echilibru dnamic. Din aceasta cauza cele 8 forte: Q1, Q2 … Q8; actioneza asupra arborelui de la turbina care transmite lucrul mecanic in afara sistemului la cele doua parghii de ordin 2, conf. inventie, care pune in miscare multiplicatorul de turatie, si prin intermediul celor 2 generatoare produce energie electrica.

Turbinele gravitationale conf. inventie are reteaua proprie de distributie in zona in care se asambleaza: case, vile, spitale, firme, sate, orase, pe munte, pe apa, sub apa, sub pamant, oriunde in desert etc., fiindca se fabrica in firme speciale, se transporta, si se asambleaza oriunde este nevoie.”

Fiindca nu exista bibliografie la *Inventia mileniului 3*
Citez din lucrari proprii si din cele 5 legitati noi:

“…Invenţiile, conf. fig. 1, si fig. N/2; si fig. 2/A, si fig. 2/B etc, demonstreaza felul in care trebuie sa fie manipulate punctele materiale pentru a realiza un grup cu 8 forte Q1, Q2, Q3 … Q8 (un grup cu parghii de ordin zero) care produce conf. inventie: lucru mecanic multiplu si *excentricitatea permanenta*. 

Si toate trei impreuna rotesc din interior sau din exterior turbinele gravitationale de orice fel fabricate dintr-un grup cu chesoane sudate intre ele sau dintr-un tambur, conf. inventiilor inregistrate si reinregistrate la OSIM, din anul 1993 pana in 2020”.

“… Aceste constructii metalice simple, echipate numai cu mijloace de ridicat, cu multiplicator de  turatie si generatoare conform inventie, produce lucru mecanic gratuit, energie electrica gratuita, care se poate transforma in energie termica gratuita  in orice cantitate si in orice loc este nevoie pe terra”.

“… Turbinele gravitationale inlocuieste toate turbinele: eoliene, hidraulice, centrale electrice, centrale termoelectrice, centrale nuclearo-electrice etc, conf. link:   http://gravitationalturbines-lucrumecanicmultiplu.com/structura%20de%20rezistenta.html  “

Pag 5

Descrierea inventiei mileniului 3

Inventia mileniului 3  
 
Inventia mileniului 3 foloseste forţa de gravitaţie pentru a produce lucru mecanic gratuit utilizat pentru a realiza energie electrica gratuita (fiindca forta de gravitatie este gratuita).

Inventia mileniului 3 excede tehnica actuala in domeniul mecanic fiindca utilizeaza in timpul functionarii numai grupuri cu parghii fara brate scurte (care sunt grupuri cu forte neconservative*/Q).

Inventia mileniului 3 este atipica deci si descrierile grupurilor cu turbine gravitationale fi-vor atipice.
Perioada de dezvoltare a fortelor care are un moment al fortei de sens contrar, care are pereche actiune-reactiune, echilibru dinamic etc., a ajuns la APOGEU si APUNE la finalul mileniului,
in anul 1993, odata cu inregistrarea la OSIM a primelor turbine gravitationale care in timpul functionarii folosesc grupuri cu forte neconservative*/Q. care nu are un moment a fortei de sens contrar, actiune-reactiune si nici echilibru dinamic . Aceste forte sunt grupuri cu parghii de ordin zero.

In anul 1993 sunt inregistrate la OSIM primele turbine gravitationale (cu titluri diverse): CBI cu nr: 0423/29.03.1993 cu titlu “Instalatie gravitationala”; reinregistrata cu nr. 01155/28.07.1994; CBI nr 0558/21.04.1993 cu titlu “Turbina gravitationala”; reinregistrata cu nr. 01382/ 1994; CBI nr.
01465/18.11.1993 cu titlu “Centrala gravitationala” etc., toate respinse cu motivatii nefondate.

Dezvoltarea stiintei si tehnicii continua cu epoca grupurilor cu forte neconservative*/Q  (care sunt: grupuri de parghii cu brate scurte sau grupuri de parghii fara brate scurte etc).

In absenta (din lipsa) referintelor bibliografice trebuie analizate si linkurile din prezenta descriere.
Inventia mileniului 3 este inventia mama cu titlu *Turbina gravitationala mixta* care este un motor gravitational si include un grup de turbine gravitationale care sunt legate intre ele cu un singur concept inventiv general caci toate are aceeasi structura de rezistenta, din punct de vedere teoretic:

-un grup cu 8 parghii de ordin zero (8 parghii fara brate scurte = 8 forte neconservative*/Q)
Link:  http://gravitationalturbines-lucrumecanicmultiplu.com/pirghie%20.0..html

-entitatea excentricitatii permanente numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric, link:   
http://gravitationalturbines-lucrumecanicmultiplu.com/legile%20excentricitatii%20permanente.html

-si lucru mecanic multiplu gratuit realizat la arborele turbinelor gravitationale indiferent de tipul lor.

Pag 6

Link:  http://gravitationalturbines-lucrumecanicmultiplu.com/lucru%20mecanic%20multiplu.html 

Cele 3 lucrari stiintifice sunt anexate (partial) la alte documente, conf. regulament.

Materialul mentionat nu se breveteaza dar impreuna cu inventiile inregistrate, respinse si reinregistrate continuu pana in prezent la OSIM si cu nr. 00670/11.06.1999; nr. 00167/19.02.2002; nr. 00013 din 11.01.2007 etc., toate trebuie analizate deoarece numai asa se poate intelege inventia mileniului 3.

Pentru a intelege cum functioneaza grupurile cu forte neconservative*/Q trebuie analizata *Teoria grupurilor cu forte neconservative*/Q controlate 99.99%*, descrisa pe link:
http://gravitationalturbines-lucrumecanicmultiplu.com/entropie%20controlata.html

Problema tehnică, pe care o rezolvă invenţia mileniului 3 (la toate tipurile de turbine gravitationale inregistrate la OSIM, din anul 1993 pana in anul 2019), constă în realizarea unui grup cu pârghii fara brate scurte, care în timpul  funcţionării  ansamblelor gravitaţionale, centrul de greutate al acestora să fie în permanenţă numai în cadranele 1 şi 4 sau 2 şi 3 în sens trigonometric, astfel se realizeaza pentru prima data in era noastra: un grup cu forte neconservative*/Q (atipice, neconventionale), lucru mecanic multiplu si entitatea excentricitatii permanenta, conf. inventie, fig. 1, fig. 2 si fig. N/2.

Avantajele inventiei mileniului 3 excede stadiul tehnicii actuale fiindca produce lucru mecanic gratuit.
Toate turbinele gravitationale sunt fabricate dintr-un grup cu chesoane sau dintr-un tambur si au acelasi principiu de functionare care se realizeaza in 3 faze:

-la prima faza la ambele tipuri de turbine gravitationale fabricate dintr-un grup cu chesoane sau dintr-un tambur se manipuleaza niste greutati, cu aceeasi procedura, pentru a realiza lucru mecanic gratuit la arborele turbinelor gravitationale.

-la a 2-a faza (la ambele tipuri) arborele turbinelor gravitationale acţionează prin intermediul unei rotii dintate un multiplicator de turaţie sau mai multe multiplicatoare de turaţie conf. inventie.

-la a 3-a faza (la ambele tipuri) multiplicatoarele de turaţie antreneaza, în ultima fază cel putin doua generatoare produce energie electrica gratuita fiindca forta de gravitatie este gratuita.

Turbinele gravitationale fabricate dintr-un grup cu 8 chesoane are multiplicatorul fabricat dintr-o carcasa dreptunghiulara realizata din doua bucati.

Jumatatea superioara a carcasei se asambleaza cu jumatatea inferioara conf. unor proceduri clasice, dupa montarea roatii dintate pe arboreale turbinei gravitationale intre primele doua pinioane ale celor doua multiplicatoare identice.

Pag 7

Diametrul roatii dintate asamblata pe arboreale turbinei este de 10 ori mai mare decat diametrul pinioanelor, si in acest fel realizeaza la pinionul multiplicatorului 10 RPM. Deci arboreale turbinei realizeaza la pinionul multiplicatorului conf. inventie 10 rpm (rot/min), multiplicatoarele de turatie se proiecteaza conf. celor clasice care fi-vor adaptate la inventie.


In a doua faza se multiplica turatia de la arborele turbinei gravitationale prin intermediul pinionului de la multiplicatorul de turatie, care antreneaza in ultima faza cele doua generatoare pentru a produce energie electrica, conf. inventie.

Pentru ~2000rot/min se poate folosi la nevoie si mai multe multiplicatoare. Primul multiplicator are doi arbori de iesire pentru a cupla doua  generatoare sau se poate cupla alte doua multiplicatoare, conf. procedurilor clasice etc.

In raport cu cele 8 parghii fara brate scurte din sistemul deschis si cele doua parghii de ordin 2 realizate in exteriorul sistemului deschis, se dimensioneaza roata dintata a turbinei gravitationale. 

Procedeul de utilizare a forţei de gravitaţie, conf. fig. 1, demostrează felul în care trebuie să fie manipulate cele 16 greutăţi în interiorul celor 8 chesoane pentru a realiza 8 pârghii de ordin 0, sau conf. fig. 2/A modul  în care trebuie să fie manipulate cele 8 minilocomotive (puncte materiale) pe exteriorul unui tambur pentru a realiza 8 pârghii fara brate scurte (8 forte neconservative*/Q), care rotesc ansamblul.

Cele 8 pârghii de ordin 0 sau jumătatile de pârghie, conf. fig. 1 si fig. 2, este un cheson la care una greutate este pe circumferinţă simbolizând braţul lung al pârghiei egal cu raza ansamblului, a doua e-n centrul turbinei gravitationale cu o toleranţă de plus-minus 30mm simbolizând braţul scurt al pârghiei.

Toleranţa de plus-minus 30mm (0,03m) a fost demonstrata cu un proiect preliminar anexat si la CBI nr. 00670 din 11.06.1999. Proiectul preliminar are circa 50 de pagini si a dovedit faptul ca inventia se poate realiza, foarte usor, conf. inventie, fig. 1, fig. 2 si fig. N/2.

Grupul celor 8 pârghii cu sau fara brate scurte are doua variante, doua legi si cel putin 3 definitii. Pentru detalii examinatorul poate analiza descrierea, lucrarile stiintifice si linkurile din prezenta lucrare.

Grupul de pârghii fara brate scurte, produce lucru mecanic multiplu, Lucru mecanic multiplu produce “excentricitatea permanenta” si toate trei impreuna rotesc din interior sau din exterior turbinele si mecanismele de orice fel fabricate dintr-un grup de chesoane sudate intre ele sau dintr-un tambur.

Entitatea excentricitatii permanente (greutatea excentrica) se poate calcula cu formula lucrului mecanic, a grupului cu pârghii fara brate scurte si cu cele trei formule ale lucrului mecanic multiplu.

Pag 8

Alte legi ale fizicii sunt impotriva legii parghiei si a lucrului mecanic multiplu.

Formulele pentru calcule sunt: (F1 x b1) > (F2 x b2);  F = x(GgL);  F = ~ (GgL): x’   (x’ = braţul scurt ipotetic),     Lmm min. = {Cmg - (Umg : 2)} x h, Lmm = x(6mgh),  Lmm maxim = x(Cmgh - Umgh *) + y (Smgh **)

Excentricitatea permanentă se realizează prin manipularea celor 16 puncte materiale (egale) în interiorul a 8 chesoane, cu energie electrica, conf. inventiei si fig.1.

Pentru descrierea inventiei este data ca exemplu infrastructura de la turbina gravitationala mixta cu parametrii: m=64000kg; h=10.5m si cu inaltimile derivate.

Cele două greutăţi din interiorul fiecărui cheson sunt asamblate între ele cu o tijă având lungimea de ~0,3 din lungimea chesonului astfel încât atunci când o greutate este în centru cealaltă să fie pe circumferinţă, realizând astfel 8 pârghii conf. fig.1 si fig. N/2, care în oricare din poziţiile unghiulare ale ansamblului gravitaţional vor avea aceeaşi eficenţă, conf. calcule si cu formula parghiei clasice.

La deblocarea ansamblului gravitaţional conf. invenţiei, într-un interval de timp, respectiv într-un ciclu care are doua faze distincte, greutatea G1’ din chesonul nr. 1, parcurge pe circumferinţă 16.875 grade (22,5*75/100 = 16.875), conf. inventie si fig. N/2, în acelaşi timp cu deplasarea greutăţii G1’ se ridică 2 greutăţi, G8’ spre centru şi G8’’ spre circumferinţă, numai in ciclul cu nr. 8, la faza a doua din ciclu, conf. inventie si fig. 1, in ~5.625 grade, intr-o fractione dintr-un ciclu.

Daca din diverse motivatii este nevoie de o fractiune de rot/min (rpm), la arborele turbinei, se poate realiza, conf. inventie, fara a afecta castigul de energie electrica.

Acest lucru este posibil deoarece avem in fiecare cheson drum inchis numai in al 8-lea ciclu, si numai din aceasta cauza, pentru ridicarea celor doua greutati putem avea orice interval de timp este nevoie.

La una rotatie pe minut greutatile se pot manipula si manual de la sol aidoma macaralelor din firmele mici sau electropalanelor. Dispozitivul de comanda de la sol se poate adapta numai pentru probe.

Prima poziţie unghiulară a ansamblului gravitaţional în funcţiune, localizată în cadranul 1 în sens trigonometric la circa 67,5 grade conf. fig.1. Greutatea G1’ se află pe circumferinţă iar greutatea G1’’ se afla în continuare în centrul ansamblului gravitaţional şi cele doua greutăţi care se ridică cu mijloace de ridicat, sunt G7’ spre centru şi G7’’ spre circumferinţă. Conf. fig. 1, una greutate are ~8000Kg, si se deplasează pe circumferinta conf. inventie.

Pag 9

Într-un ciclu se deplasează simultan (deodată) 8 greutăţi pe circumferinţă (64000Kg) în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric conf. inventie si fig. N/2, la prima faza, amplasate la un unghi de ~157 grade cu o înălţime totala de ~10.5m. Centrul de greutate al greutăţilor, din centru, conf. fig.1 si fig. N/2, sunt exact în centrul ansamblului gravitaţional.

Ansamblul gravitaţional consumă energie electrica pentru ridicarea punctelor materiale numai din ciclul cu nr. 8, la faza a doua, din castigul propriu dovedit cu calcule, conf. inventie fig. 1 si fig. N/2.
Energia electrica (de la faza a doua, conf. fig. 1) si forta de gravitatie (la prima faza, conf. fig. N/2) fiecare cu alta atributie distincta, in ciclu, in cele doua faze ale ciclului, conf. inventie, realizeaza impreuna lucru mecanic gratuit, la arborele turbinei gravitationale, care este transformat in energie electrica de multiplicatorul de turatie si cele doua generatoare, printr-o procedură clasică.

Turbina conf. inventie si fig. 1,  se roteste datorita celor 8 parghii de ordin 0 (8 forte neconservative*/Q). Folosim pentru analiza si calcule numai formula parghiei si formula lucrului mecanic (L=mgh). Se dă, în continuare, exemple de realizare a invenţiei în legătură cu figurile: 1 … 6, 1/A, 1/C, 1/D, 2/A, 2/B, 2/C, 2/D, 2/E si N/2 care reprezintă:

Fig. 1, reprezentarea excentricitatii permanente, realizata de punctele materiale de pe circumferinta.
Fig. 2, reprezentarea unei soluţii constructive ale turbinei gravitaţionale care are în componenţă:
 4 chesoane, 8 profile pentru rigidizarea chesoanelor, 2 tamburi cu rol de arbore, 8 greutăţi egale, 4 tije pentru asamblarea greutăţilor având lungimea de circa 0,3 din lungimea chesonului, 4 motoare, 4 reductoare, 8 limitatoare de cursă, 8 blocuri cu role, 8 tamburi dimensionaţi astfel încât să permită o înfăşurare a cablului, 8 capace de vizitare, eclise, rigidizări etc.

Chesoanele 2 sunt dimensionate astfel încât să nu fie nevoie de rigidizări interioare. Turbina poate avea cel puţin 3 chesoane şi cel mult 12 chesoane, iventatorul recomandă turbina gravitaţională cu 8 chesoane, în fig.2, avem o turbină cu 4 chesoane doar pentru a fi înţeleasă mai uşor.

Chesoanele au lungime şi formă geometrică diversă. Turbina se realizează prin sudarea celor patru chesoane 2, între ele, iar la extremităţi se sudează 2 tamburi 15, cu rol de arbore conf. secţiunii A-A.

Mecanismele de ridicat 16, realizează excentricitatea centrului de greutate al ansablului turbină, în tot timpul numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric, deplasând  greutăţile 3, în interiorul chesoanelor 2, cu consum de energie electrică, între o poziţie centrală, respectiv centrul de greutate al greutăti 3, care este în centrul ansamblului turbină grevitaţională şi o poziţie periferică extremă.

Datorită forţei de gravitaţie turbina se roteşte producând energie mecanică necesară multiplicatorului de turaţie şi generatoarelor pentru a produce energie electrică.


Menţinerea turaţiei optime se realizează frânând turbina prin deplasarea greutăţilor, comandate de sistemul de comandă şi control automat 26, conform unei proceduri clasice.

Pag 10

Alimentarea cu curent electric se realizează printr-o procedură clasică de la o sursă de energie 10. Pentru susţinerea turbinei gravitaţionale se vor folosi lagăre autoreglabile 14, sau semilagăre cu rulmenţi. 

În cazul în care se doreşte o turaţie mai mare, se asamblează între turbină şi generator un multiplicator de turaţie care este ce-a de-a doua fază, conform procedurilor clasice.

Subansamblu B din fig.2, reprezintă rola 8 şi suportul rolei 27. Secţiunea C-C reprezintă capacul de vizitare 18 care se asamblează cu şuruburile 19, după montarea celor două greutăţi şi a cablului 6 în interiorul chesonului 2.

Secţiunea D-D reprezintă parţial mecanismul de ridicat 16, care are în componenţă: un reductor 24, două roţi dinţate 4 şi 9, care sunt egale în diametrul exterior şi fiecare roată dinţată are o degajare având rol de tambur pentru înfăşurarea cablului 6.

Motorul 25 acţionează reductorul 24 care pune în mişcare roata dinţată 9 care rotindu-se acţionează în sens invers roata dinţată 4, astfel cablul 6 dacă e înfăşurat pe tamburul roţi dinţate 9, pe tamburul de la roata dinţată 4 se desfăşoară având rol de frână pentru greutatea 3, comenzile pentru manipularea greutăţilor se face printr-o procedură clasică prin sistemul de comandă şi control 26.

Lungimea tijei dintre greutăţi depinde de lungimea celor două greutăţi, se reglează la montaj astfel ca greutatea din centru să fie cu centrul ei de greutate în centrul turbinei şi ce-a de a doua greutate, să fie pe aceeaşi rază într-o poziţie periferică pe circumferinţă cu un joc de cel mult -20mm.

Lungimea cablului 6, se reglează la montaj (la probe pentru omologare) cu un joc corepunzator, realizându-se o toleranţă faţă de 0 (a centrului de greutate a greutatii din centru) de circa  – 30mm. Toleranţa a fost demostrată, la file diverse, printr-un proiect preliminar, anexat la primele inventii.

Dacă se acţionează greutăţile cu energie hidraulică sau pneumatică, conform fig. 3 şi 4, se poate realiza depăşirea de 0 în permanenţă, cu ambele greutăţii pe aceeaşi rază la extremităţile ei, înfluienţând pozitiv excentricitatea turbinei greavitaţionale.

Figura centrală reprezintă amplasarea turbinei pe cele două lagăre 14 care sunt asamblate pe fundaţia centralei electrice conform unor proceduri clasice.

În fundaţia 17 este prevăzut locaşul în care se  asamblează turbina care este dată în secţiunea A-A din fig. 2, fiind alimentată cu energie electrică de la sursa 10 prin înteriorul arborelui pentru a deplasa 16 greutăţii cu mijloace de ridicat în interiorul a 8 chesoane, conf. fig. 1.

Datorită excentricităţi permanente turbina se roteşte şi prin cel de al doilea arbore energia mecanică produsă acţionează un multiplicator de turaţie 1, care antrenează nişte generatoare 11, producând energie electrică.

Pag 11

Pentru a înţelege mai bine fig. 2, e necesar menţionarea reperelor mai puţin importante: blocul cu role 5, ajută la ridicarea greutăţilor manipulate de mecanismul 16; şina 7, pentru cazul că se folosesc roţii de rulare. 

Capacele 12 şi lagărele 13, sunt de la mecanismul 16. Rigidizări 20. Tija 21, face legătura dintre cele două greutăţii asamblate; scară de acces 22.Echilibrarea turbinei se realizează din proiectare având în vedere şi folosirea contragreutăţilor 23.

Chesoanele şi greutăţile se proiectează în raport cu puterea solicitată în MW. Punctele materiale (greutatile), raza utila şi numărul de rotaţii pe minut determină în principal puterea instalată în MW. Greutatea şi turaţia optimă a turbinelor gravitaţionale se stabileşte de beneficiar. 

Pentru mai multe detalii analizati si CBI nr. 0558/21.04.1993 sau CBI nr. 1382/1994. La faza a treia. Generatoarele 11 utilizeaza multiplicatorul de turaţie 1, producand energie electrica.

Fig.3 reprezintă instalaţi gravitaţionale caracterizate prin aceea că sunt constituite din construcţia metalică 1, care se menţine în mişcare de rotaţie, datorită excentricităţi permanente numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric, prin deplasarea continuă a greutăţilor 2, în interiorul chesoanelor detaşabile 3, dintr-o poziţie centrală, într-o poziţie periferică pe circumferinţă, până în apropierea capacelor de vizitare 4, prin culisarea greutăţilor pe ghidajele 5, fiind acţionate cu mecanisme clasice:  

hidraulice 6, pneumatice 7, sau electrice 8. În detaliu 3/A avem sursa de energie convenţională 9, 10, 11, ce alimentează construcţia metalică 1, prin interiorul arborelui 15, printr-o procedură clasică  şi prin cel de al doilea arbore transmite mişcarea de rotaţie la multiplicatorul de turaţie 14, care prin cel puţin doi arbori de ieşire acţionează generatoarele 12.

 În detaliu 3/B avem o variantă de realizare a celor doi arbori de la construcţia metalică. Constituiţi din tamburi 17, flanşe 16, arbore realizat din tambur confecţionat din tablă groasă sau din profil plin 15 etc. În detaliu 3/C avem varianta particulară în care manipularea greutăţilor se realizează cu energie pneumatică pe ghidaje 5, pe roţii de rulare sau pe pernă de aer. 
 Instalaţiile gravitaţionale se realizează în trei faze, ca turbinele gravitaţionale.
Mecanismele 6, 7, 8 nu sunt detailate în fig.3, dar sunt mecanisme clasice uşor de adaptat la instalaţiile gravitaţionale. Greutăţile la detaliu 3/C sunt plasate pe aceeaşi rază la extremităţile ei, înfluienţînd pozitiv excentricitatea turbiei, numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric.

Pag 12

 Lucru mecanic la trei chesoane se calculează conf. invenţie cu: Lmm={Cmg – (Umg : 2)}x h Numai dacă chesoanele turbinei grevitaţionale au o lungime mai mare de circa 14m folosim chesoane mamă monobloc conform construcţiei metalice 1, din fig.3, constituite din: patru chesoane, doi tamburi cu rol de arbore etc.

Chesoanele mamă şi chesoanele detaşabile 3, pot avea lungime, număr şi formă geometrică diversă.
Asamblarea chesoanelor mamă monobloc, cu chesoanele detaşabile 3, se realizează prin eclisare.
 Pentru mai multe detalii analizati si CBI nr. 01155/28.07.1994.

Documentatia este in arhiva OSIM.
Fig. 4 reprezintă, parţial, un cheson al unui motor gravitaţional destinat pentru producerea energiei mecanice, folosită la producerea energiei electrice. Şi motoarele gravitaţionale se realizează în trei faze, ca turbinele gravitaţionale.

Motorul gravitaţional are în componenţă: 8 chesoane 2, 16 greutăţii 8, 16 pistoane 4, doi tamburi cu rol de arbore, un multiplicator de turaţie şi cel puţin 2 generatoare etc. Chesoanele 2 au două compartimente alăturate în care sunt deplasate greutăţile 8, cu cilindri pneumatici care permit obţinerea unor forţe mari prin mişcări simple rectilinii, echipaţi cu senzori magnetici de cursă, chesoanele vor fi dimensionate astfel încât să nu fie nevoie de rigidizări interioare.

 Tălpile chesoanelor trebuie, prelucrate să fie plane în interiorul chesonului, pentru a nu întrerupe filmul de aer, respectiv, efectul pernei de aer.

Chesoanele se asamblează între ele prin sudură, conform unei proceduri clasice. Producerea aerului comprimat se realizează într-o instalaţie de acţionare pneumatică.

Dacă se doreşte o turaţie mai mare, se asamblează între turbină si generator un multiplicator de turaţie. Sistemul de comandă şi control automat electronic sau fluid se va materializa sub forma unui bloc unitar care va conţine un număr corespunzător de intrări, pentru semnale informaţionale, şi de ieşiri pentru comenzii.

Conexiunile funcţionale  dintre  elementele  reprezentate  sunt  clasice şi pot fi realizate prin procedurii simple. După asamblarea completă a motorului gravitaţional în centrala gravitaţională, se realizează echilibrarea finală în timpul probelor preliminare.

Echilibrarea se face prin proiecterea simetrică a tuturor reperelor şi prin amplasarea în unele ansamble şi subansamble a unor contra greutăţi, având în vedere turaţia foarte mică a motorului gravitaţional.  Iventatorul recomandă utilizarea a opt chesoane, conform fig. 1 si fig. 2.

Pag 13

Motorul gravitaţional e constituit în principal din: chesoanele 2, pe care se asamblează cilindrii 3, cu pistoanele 4, echipate cu segmenţi de etanşare 5, garniturile manşetă 6, etanşază tija 7, care deplasează greutatea 8, prevăzută pe părţile laterale cu role de sprijin 9, pe suprafaţa inferioară şi superioară a greutăţii are asamblate plăci de oţel sau fontă 10, ele conţinând nenumărate duze de diametru foarte mic, ce întreţin un fuleu 11, de aer de câteva zecimi de milimetru, distribuţia aerului comprimat făcându-se pe partea laterală a chesonului prin canalul 12, realizând perna de aer necesară în timpul deplasări greutăţilor.

Greutăţile se manipulează în interiorul chesoanelor, doar parţial, conform fig. 1, exemplu: pornirea turbinei se face prin deblocarea ei, moment în care începe primul ciclu: când ajunge chesonul nr. 8 în punctul (C) greutatea g8``se deplasează spre circumferinţă şi greutatea g7`din chesonul nr.7 se deplasează spre centru;

când ajunge chesonul nr. 8 în punctul (D) greutatea g8``ajunge pe circumferinţă şi greutatea g7`din chesonul nr.7 ajunge în centru; când ajunge chesonul nr.7 în punctul (C) greutatea g7``se deplasează spre circumferinţă şi greutatea g6`din chesonul nr. 6 se deplasează spre centru;

când ajunge chesonul nr.7 în punctul (D) greutatea g7``ajunge pe circumferinţă şi greutatea g6` din chesonul nr.6 ajunge în centru; când ajunge chesonul nr.6 în punctul (C) etc.

Atenţie, înainte de deblocarea turbinei gravitaţionale se verifică amplasarea greutăţilor în interiorul chesoanelor care trebuie să fie, obligatoriu, opt greutăţii în centru şi opt greutăţii pe circumferinţă. 

Greutăţile se pot deplasa în interiorul chesonului pe roţii de rulare, pe role sau pe ghidaje, doar pentru a avea o frecare mai mică în partea inferioară şi superioară a greuţăţii se recomandă folosirea pernei de aer. Pentru detalii analizati si CBI nr. 01154/28.07.1994, din arhiva OSIM.

Fig. 5 reprezintă parţial chesonul 3 al unui agregat gravitaţional TG-IIS-94-0, care are în componenţă următoarele: 8 chesoane 3, 16 motoare 13, 16 reductoare 12, 16 coroane dinţate 11, care rotindu-se acţionează în sens invers coroanele dinţate 10, fiind identice, egale ca număr şi diametru exterior, 32 tamburi 9, care vor fi prelucraţi împreună cu coroanele dinţate 10 şi 11, 16 cabluri 5, 16 blocuri cu role 4, 16 greutăţii 2, 256 role 8, doi tamburi cu rol de arbore, limitatoare de cursă, eclise, rigidizări etc.

Comanda pentru pornirea şi oprirea motoarelor şi cursa completă sau parţială a greutăţilor 2, în interiorul chesoanelor 3, este dată de sistemul de comandă şi control, manipularea greutăţilor se face parţial, conform fig. 1, însă la fel ca la fig. 4. Tamburi pot fi amplasaţi pe verticală sau orizontală cu condiţia să fie cel mult o înfăşurare a cablului 5, schimbarea sensului de rotaţie, alternativă, a tamburilor 9, se realizează printr-o procedură clasică. Agregatul gravitaţional funcţionează în felul următor:

Pag 14

Motorul 13 pune în mişcare alternativă în ambele sensuri arborele de ieşire din reductorul 12, care are două compartimente, din care transmiţe mişcarea de rotaţie coroanelor dinţate 11 şi 10, ce prin intermediul cablului 5 şi a rolelor 4 menţine în mişcare sau frânează greutăţile 2, realizînd excentricitatea numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric, necesară rotirii agregatului gravitaţional pentru a acţiona multiplicatorul de turaţie şi generatoarele care vor produce energie.

Agregatele se realizează în trei faze.  Pentru mai multe detalii analizati si CBI nr. 01156/28.07.1994. Documentatia este in arhiva OSIM.

Fig. 6, reprezintă centrală electrică gravitaţională cu  zece hale industriale 4, ele sunt realizate fiecare dintr-o singură travee cu formă dreptunghiulară echipată cu cel mult două poduri rulante şi cel puţin 16 turbine gravitaţionale 1, care sunt echipate în principal cu sursă de energie convenţională 2, necesară pentru deplasarea greutăţilor în interiorul chesoanelor; multiplicatoare de turaţie;

Centrala electrică gravitaţională utilizează ca materie primă forţa de gravitaţie peste 96% plus circa 0,001 pana la 3% energie convenţională pentru manipularea greutăţilor în interiorul chesoanelor, plus ~1% energie convenţională pentru serviciile interne ale centralei (utilaje, depozite, birouri, centrul de comandă şi control etc.)

Lanţul de transformare (convertire) este: ~96% energie neconvenţională realizata de grupuri cu forte neconservative*/Q, plus circa 0,001 pana la 3% energie electrica (conventionala), împreună se transformă la arborii turbinelor gravitaţionale în lucru mecanic gratuit care produce energie electric aproape gratuita. Halele industriale 4, sunt amplasate radial faţă de centru de comandă şi control 7, care este amplasat în aceeaşi clădire cu birourile administrative, instalaţi sanitare, diverse ateliere, depozite etc.

Centrala este amplasată pe o fundaţie continuă circulară cu radier 8, în care se montează transformatoarele 9. Fundaţia este proiectată în raport cu puterea instalată în MW având prevăzute locaşurile pentru asamblarea turbinelor gravitaţionale şi a anexelor aferente lor precum şi a canalelor de cabluri etc.

Fundaţia este  realizată în raport cu solul care asigură stabilitatea solicitărilor statice şi dinamice. Pentru zone în care nu se pot construi, clasic, centrale electrice gravitaţionale, ele se vor transporta gata fabricate doar să fie asamblate.

Halele industriale se vor confecţiona din structuri metalice sudate, cu mai multe joante în vederea transportării ei la beneficiar cu mijloace auto; pe CFR sau aerian şi cu elicoptere.

Pereţii exteriori sunt realizaţi din tablă canelată cu vată de sticlă de cel puţin 35mm, rezultînd panouri  care să se poată asambla la beneficiar prin şuruburi şi sudură. Ferestrele, uşile şi acoperişul halei se vor fabrica din panouri şi ferme metalice pentru a fi uşor de transportat şi asamblat la beneficiar.

Fabricarea unei centrale electrice gravitaţionale cu putere mică pentru: vile, cabane, hoteluri etc. are în componenţă un şasiu pe care se asamblează cel mult două ansambluri gravitaţionale. Pentru amplasarea unei microcentrale cu un şasiu şi două turbine gravitaţionale acţionate cu energie hidraulică sau pneumatică este nevoie de un spaţiu de cel mult 6 metri patraţi.

Pag 15

Pentru exploatarea acceleraţiei la ansamblurile gravitaţionale datorată excentricităţii permanente se va cupla generatoarele de la multiplicator intr-un mod în care să diminuieze acceleraţia, fără a o anula complet, având în vedere cuplarea generatoarelor astfel să permită în permanenţă creşterea cuplului de forţă la arbore, fără mărirea vitezei de rotaţie.

Dacă capacitatea de frânare a generatoarelor e depăşită, frânarea turbinelor gravitaţionale pentru menţinerea turaţiei optime se realizează prin sistemul de comandă şi control, folosind pentru manipularea punctelor materiale ambele variante de franare.
Centrul de comandă şi control 7 supaveghează sistemele de comandă şi control ale turbinelor gravitaţionale în timpul funcţionării lor precum şi colectarea energiei electrice de la bornele generatoarelor până ajunge în reţeaua de consum, conform unor proceduri clasice.

Turbinele gravitaţionale au arborii orizontali şi sunt solicitaţi, în special, la torsiune şi încovoiere, au diametre variabile fiind dimensionaţi în raport de greutatea turbinei şi de puterea înstalată în MW.

Pentru eliminarea erorilor de coaxialitate se vor executa lagăre autoreglabile, care se obţin prin instalarea sub corpul lagărului a unor suporturi sferice, conform lagărelor folosite la turbinele cu arbori orizontali tip``BULB``

Fig. 6, reprezintă centrală electrică gravitaţională cu zece hale industriale 4, ele sunt realizate fiecare dintr-o singură travee cu formă dreptunghiulară echipată cu cel mult două poduri rulante şi cel puţin 16 turbine gravitaţionale 1, care sunt echipate în principal cu sursă de energie convenţională 2, necesară pentru deplasarea greutăţilor în interiorul chesoanelor.

Un ciclu, la prezenta invenţie, reprezintă timpul în care se deplasează două greutăţii, una spre centru şi a doua spre circumferinţă, iar greutăţile de pe circumferinţă parcurge fiecare doar 22,5 grade, de unde rezultă că un ciclu este o mică parte dintr-o rotaţie completă. 

Timpul în care se realizează un ciclu depinde de numărul de rotaţii pe minut al ansamblului gravitaţional. La turbina din fig. 1, un ciclu are circa o secundă, timp în care 7 greutăţi sunt pe circumferinţă , 7 greutăţi sunt în centru şi doar două se ridică. În permanenţă, *fără cîteva clipe*., avem opt greutăţi în centru şi opt greutăţi pe circumferinţă.

O rotaie completa poate sa fie si: cateva secunde, un minut, 2 minute etc Ansamblul e asamblat într-o poziţie verticală conform fig. 2, secţiunea A–A. Chesoanele 2, sunt incluse în ansamblu fiind antrenate într-o mişcare de rotaţie datorită excentricităţii permanente, realizată cu mijloace de ridicat care ridică în permanenţă două greutăţii din 16, conf. fig. 1.

Pag 16

Calcule estimative la turbina gravitationala fabricata din 8 chesoane conf. inventie, fig. 1. Fig. 2 si fig. N/2, in doua faze. Date pentru calcule cu formula L = mgh cu parametrii: m = 8000kg (8*8000 = 64000kg); h=10.5m (si cu inaltimi derivate din h=10.5m)

Daca din diverse motivatii nu se poate ridica cele doua greutati, in 25% din perioada de timp in care se produce  un ciclu se procedeaza in felul urmator: scadem nr. rot/min, la cat este nevoie, deoarece conf. inventie se poate functiona cu una rot/min sau si cu o  fractiune de rot/min.

Sau actionam greutatile cu mecanisme hidraulice sau pneumatice conf. fig. 3, din descrierea inventiei. Calculele cu formula lucrului mecanic L=mgh, in doua faze, pentru un ciclu conf. inventie:

Calcule la PRIMA FAZA.

La prima faza nu se ridica cele doua greutati, conf. inventie si fig. 1.
In prima faza la toate tipurile de turbine gravitationale se consuma cel putin 75% din timpul in care se produce ciclul conf. inventie si fig. N/2. In prima faza se cupleaza la arborele turbinei multiplicatorul de turatie si cele doua generatoare si se calculeaza cu formula lucrului mecanic, energia cedata de cele 8 greutati, conf. inventie si fig. N/2: 8000(kg)*5.74875(m)*8(buc)*9.8 = 3605616J.

Calcule estimative subevaluate la FAZA A DOUA.
Cand incepe a doua faza, cu ridicarea celor doua greutati, conf. inventie, viteza turbinei gravitationale este din ce in ce mai mica (scade) pana incepe alt ciclu, conf. inventie.

1 – sunt cuplate la arborele turbinei multiplicatorul de turatie si cele doua generatoare. 
2 –se ridica greutatea de la altitudinea minima spre centrul turbinei conf. inv. si fig. 1. 
3 –se calculeaza numai intervalul de cel mult 25% dintr-un CICLU in care se ridica cele doua greutati si castigul de la cele 7 greutati care coboara odata cu turbina conf. inventie si fig. 1.

Cele 2 greutati care se ridica conf. inventie si fig. 1, la faza a doua, nu afecteaza in niciun fel cele 7 greutati care coboara deoarece: cele 2 greutati sunt ridicate cu energie electrica din afara sistemului deschis si nu afecteaza in niciun fel cele 7 greutati care coboara, in acelasi interval de timp in faza a doua, deoarece intre ele nu exista interactiune.

Ambele operatii, in faza a doua, au actiune distincta si nu se influenteaza reciproc.

-Energia cedata de cele 7 greutati, indiferent de valoarea ei, la faza a doua, este inclusa in energia cedata de cele 8 greutati, la prima faza, conf. inventie.

Energia pierduta (consumata) de cele 2 greutati care se ridica conf. inventie si fig. 1, este de: 16000(kg)*5.25(m)*9.8 = 823200J.
Inaltimea celor doua greutati este de 10.5m (10.5/2=5.25), conf. inventie si fig. 1.

Pag 17

Se face diferenta si rezulta: 3605616J – 823200J = 2782416J castig continuu GRATUIT deoarece la toate turbinele gravitationale in tot timpul functionarii se autoalimenteaza din afara sistemului DESCHIS de parghii, din castigul propriu, din reteaua de distrubutie proprie cu curent electric, conf. inventie.
Deci castigul gratuit de lucru mecanic este ~2700000J in timpul functionarii, la fiecare ciclu.

Acest castig de energie (lucru mecanic) de 2700000J este si ratia progresiei aritmetice.

Castigul de energie electrica aproape gratuit la o singura centrala cu turbine gravitationale.

Conform fig. 6, avem 10 hale industriale. Dacă în fiecare hală avem 20 turbine gravitationale, la 10 hale, conf. inventie, vom avea 200 turbine gravitaţionale, si rezultă: conf. calculelor de mai sus la o turbina avem ~2.7MW;  la 200 turbine gravitationale rezultă: 200 x 2.7 = 540MW.

Daca centrala gravitationala functioneaza 30 de zile avem: 540MW * 720 de ore = ~388800MW
Daca centrala gravitationala functioneaza un an avem: 540MWh * 8760 de ore = ~4730400MW

Suprafaţa necesară pentru o centrală electrică gravitaţională cu 200 turbine (inclusiv soseaua de centura a centralei), conf. invenţiei si fig. 6,  este de ~500m², greutatea unei turbine gravitationale (cu parametrii: m=8000kg (8*8000kg=64000kg) si h=10.5m) este de m (masa totala) = ~300000kg (cele 16 greutati =128000kg si constructia metalica = ~112000kg).

Pe aceeaşi suprafaţă daca se dubleaza numărul de rot/min (RPM) la arborele turbinei gravitationale, producţia de energie electrică se dublează fără cheltuieli suplimentare de producţie.

MOMENTELE FORTELOR, la 8 parghii fara brate scurte.
de la infrastructura turbinei gravitationale mixte, privind numai cele 8 parghii de ordin zero (8 parghii fara brate scurte, 8 forte neconservative etc).

Pentru specialistii din domeniu, pentru pseudo-specialisti, pentru nespecialisti si amatori, care nu inteleg momentele fortelor la turbinele realizate dintr-un grup cu 8 chesoane, cu 8 parghii fara brate scurte, 8 forte neconservative etc.

Detalii pentru a intelege “MOMENTELE FORTELOR”, la 8 parghii fara brate scurte.

Din momentul cand se tracteaza greutatea, aproape vertical,  de pe circumferinta din punctul (A) pana ajunge in centrul turbinei, momentul fortei, produce pierderi in cadranul 4.

In acelasi timp (in acelasi ciclu), momentul fortei produce in sens opus aceeasi valoare si in cadranul 2, prin tractarea greutati, aproape vertical, din centru pana ajunge pe circumferinta. Din aceste motivatii momentul fortei se anuleaza reciproc, deoarece in acelasi ciclu are doua valori egale dar contrare (opuse).

Pag 18

Astfel ce se pierde in cadranul 4 se castiga in cadranul 2, rezultand anularea reciproca a momentelor egale si de sens contrar (opuse).

Asijderi se-ntampla si la vectorul de poziție al punctului de aplicație al forței din cadranul 4 caci este contrar (opus) vectorului de poziție al punctului de aplicație al forței din cadranul 2.

Aidoma se-ntampla si la bratele pentru care se calculeaza momentele fortelor deoarece un brat este in cadranul 4 si cel de-al doilea in cadranul 2, conf. inventie si fig. 1, se anuleaza caci au valori egale dar opuse (contrare).

Chiar daca tractarea, aproape verticala, se produce inainte de-a ajunge chesonul in punctul (A) sau dupa ce-a trecut chesonul de punctul (A), deoarece cat se pierde in cadranul 4 se castiga in cadranul 2.

Momentele fortelor din cadranele 4 si 2 nu afecteaza in nici un fel excentricitatea permanenta, deoarece cele doua momente ale fortelor sunt de sens contrar (opus), si se anuleaza reciproc.

Din cele redectate rezulta castig de lucru mecanic gratuit la toate cele 8 parghii, fiindca:

la prima faza, dupa deblocare, cele 8 parghii fara brat scurt, nu are: un moment a fortei de sens contrar, actiune-reactiune, echilibru dinamic etc.

Referitor la inaltimea celor 8 greutati, conf. inventie, fig. 1 si fig. N/2.
Greutatea G8, care se ridica, aproape vertical, din pozitia A pana in pozitia C’- D’, anuleaza si inaltimea completa a greutatii G1 care coboaara din pozitia C’- D’ deodata cu turbina gravitationala si in sensul de rotatie al turbinei, 22.5 grade.

Fiindca in fiecare ciclu se pot anula numai doua parghii egale ca valoare, pentru ca se deplasea in sensuri diferite cu valori unghiulare egale, cu aceeasi inaltime, conf. inventie, fig. 1 si fig. N/2, acest lucru este dovedit cu calcule, la exemplul elementar, la prima proba si la inventie, in prefata lucrarii cu titlul *turbina gravitationala mixta*.

Centrala electrică gravitaţională poate utiliza conform invenţie toate tipurile de turbine gravitaţionale fabricate din chesoane sau dintr-un tambur.

Fig. 6 – Centralele electrice gravitationale, pentru inceput vor folosii turbine gravitationale din grupuri cu chesoane sau dintr-un tambur ambele tipuri are dimensiuni foarte mari cu greutati pe masura.

Toate turbinele gravitationale are în comun un singur concept inventiv general avand aceeasi structura de rezistenta: grupuri de parghii fara brate scurte, excentricitatea permanenta si lucru mecanic gratuit.

Toate inventiile realizate din chesoane sau tambur, din descriere, se realizeaza in 3 faze si au in comun, partial, revendicarea principală nr. 1.

Pag 19

Procedeu de utilizare a forţei de gravitaţie pentru producerea energiei mecanice folosită la producerea energiei electrice, este caracterizat prin aceea că prima fază e realizată dintr-un ansamblu gravitaţional care este un motor gravitational, confecţionat din 8 chesoane, cu 8 puncte materiale pe circumferinţa şi unghiurile dintre 2 chesoane consecutive este de 22.5 grade.

Cele 8 puncte materiale in timpul funcţiionării sunt 8 parghii fară braţe scurte (8 forţe neconservative*/Q), cu funţionare ciclică (un ciclu are două faze), conf. invenţie, fig. 1, fig. 2  si fig. N/2, cu arbori orizontali, amplasat pe nişte lagăre autoreglabile, alimentat din exterior de la o sursă de energie electrica (din castigul propriu gratuit) pentru a deplasa 16 greutăţi cu mijloace de ridicat în interiorul a 8 chesoane,

greutăţile fiind comandate de un sistem de comandă şi control automat în aşa fel încât, la fiecare ciclu care este o parte mică dintr-o rotaţie completă, 7 greutăţi să fie într-o poziţie periferică extremă în permanenţă numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric, celelalte 7 greutăţi sunt în centrul ansamblului gravitaţional, pentru că în permanenţă, la fiecare ciclu, dintre cele 16 greutăţi numai 2 se ridică, una spre centru şi a doua spre circumferinţă,

numai astfel se poate controla  energia potentiala a greutatilor de pe circumferinta  99.99% la cele 8 forte neconservative*/Q cu procedura impusa de *constanta fizica a ciclului*; turbina gravitaţională, conf. fig. 2, este constituită din: 

chesoane ( 2 ), în interiorul cărora sunt deplasate greutăţile ( 3 ), cu mecanisme de ridicat ( 16 ), prin intermediul blocurilor cu role ( 5 ), a cablului ( 6 ), pe nişte şine ( 7 ), sprijinindu-se pe nişte role ( 8 ); greutăţile sunt ancorate de tamburul roţii dinţate ( 4 ), acţionată de roata dinţată ( 9 ), pusă în mişcare de reductorul ( 24 ) şi motorul ( 25 ), cu care se frânează greutăţile sau se pun în mişcare realizând menţinerea centrului de greutate al ansamblului turbină numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric, 

astfel că datorită excentricităţii permanente (entitatea excentricităţii permanente) ansamblul gravitaţional se roteşte şi prin cel de al doilea arbore energia mecanică produsă gratuit (pentru prima data in era noastra), în a doua fază, acţionează prin intermediul unei roţii dinţate cel putin un multiplicator de turaţie, care antrenează, în ultimă fază cel putin 2 generatoare care produce energie electrica gratuita, fiindca forta de gravitatie este gratuita.

Pentru alte detalii se poate analiza si CBI nr. 01465/18.11.1993. Documentatia este in arhiva OSIM.

Pag 20

Reprezentarea unei alte soluţii pentru fabricarea unei machete gravitationale actionata de pârghii de ordin zero, realizata dintr-un tambur.

Functionarea inventiilor dintr-un tambur este asemanatoare cu grupul de inventii realizate cu chesoane, doar manipularea punctelor materiale se face diferit.

La chesoane punctelor materiale se manipuleaza prin interiorul chesoanelor.

La inventiile realizate dintr-un tambur manipularea punctelor materiale se face pe circumferinta tamburului numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric.

Macheta gravitationala varianta III/b este realizată dintr-un tambur cu arbori orizontali, amplasat pe nişte lagăre autoreglabile, alimentat din exterior de la o sursă de energie electrica, pentru a deplasa opt minilocomotive pe sine speciale cu proceduri clasice comandate de un sistem de comandă şi control automat în aşa fel încat, la fiecare ciclu care este o parte mică dintr-o rotaţie completă,

8 minilocomotive să fie într-o poziţie periferică extremă în permanenţă numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric, astfel în permanenţă, la fiecare ciclu, dintre cele opt minilocomotive numai una se ridică pe circumferinţă în sens invers faţă de rotirea tamburului.

Tamburuii au: diametere,  lungime şi formă geometrică variabilă în raport cu puterea instalată în MW; pentru a produce energie electrică tamburul este actionat de 8 pârghii fara brate scurte.

Tamburul foloseşte 8 pârghii realizate de 8 minilocomotive numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric şi este echipat cu: lagăre autoreglabile, multiplicator de turaţie, generatoare, sursă de energie convenţională şi anexele aferente lor.

Astfel că datorită excentricităţii permanente, conform fig. 2/A, tamburul se roteşte şi prin cel de al doilea arbore energia mecanică produsă prin lucru mecanic gratuit, în a doua fază, acţionează un multiplicator de turaţie, care antrenează, în ultima fază, nişte generatoare, producând energie electrică.

Pentru a intelege mai usor macheta gravitationala realizata dintr-un tambur, redactez fragmente din inventia  cu titlul agregat gravitational actionat de pârghii de ordin 0,  CBI nr.  A/00556/2010 din 24.06.2010 si completez cu elemente noi unde este diferita macheta gravitationala varianta III/b.

Fig. 1/A, reprezinta cele 8 minilocomotive ale machetei gravitationale varianta III/b.
Fig. 2/A, reprezinta excentricitatea celor 8 minilocomotive ale machetei gravitationale varianta III/b.
Fig. 2/B, reprezinta ansamblul machetei gravitationale varianta III/b.

Fig. 1/A, fig. 2/A si 2/B reprezeninta o soluţie constructiva a agregatului gravitational actionat de 8 pârghii fara brate scurte, care are în componenţă: de la poz. nr. 1 până la poziţia nr. 8 minilocomotive electrice comandate pentru pornire şi oprire conform procedurilor clasice de la CFR, procedurile vor fi adaptate la invenţie.

Pag 21

Alimentarea cu curent electric a celor 8 minilocomotive egale în greutate (cu sau fără vagoane de plumb) se realizează conform procedurilor clasice de la CFR, procedurile vor fi adaptate la invenţie; poziţia nr. 9 este arboreleagregatului gravitational; 

poziţia nr. 10 sunt rigidizări între cele 10 inelele din interiorul tamburului; poziţia nr. 11 sunt rigidizări între tamburul interior şi cei 8 tamburi exteriori; poziţia nr. 12 sunt şinele speciale asamblate pe cei 8 tamburi exteriori pentru minilocomotive;

poziţia nr. 13 sunt şinele speciale asamblate pe tamburul interior pentru minilocomotive; poziţia nr. 14 reprezintă cele 10 inele din interiorul tamburului necesare pentru structura de rezistenţă a ansambluilui si pentru susţinerea minilocomotivelor; poziţia nr. 15 este locaţia mijlocului de transmitere clasică a curentului electric necesar pentru manipularea minilocomotivelor; 

poziţia nr. 16 reprezintă lagăre autoreglabile, care se obţin prin instalarea sub corpul lagărului a unor suporturi sferice, conform lagărelor folosite la turbinele cu arbori orizontali tip``BULB``; poziţia nr. 17 este tamburul interior care sustine cele 8 minilocomotive;

poziţia nr. 18 sunt cei 8 tamburi exteriori care împreună cu tamburul interior susţin cele 8 minilocomotive pe sine speciale; poziţia nr. 19 este multiplicatorul de turaţie, care fi-va acţionat la primele doua roţi dinţate în interiorul lui direct de arborele agregatului gravitational pentru al proteja; poziţia nr. 20 generatoare; poziţia nr. 21 roţi de rulare speciale; poziţia nr. 22 sursă de energie electrica exterioară.

Agregatul gravitational (fabricat dintr-un tambur) actionat de pârghii fara brate scurte, se realizează în principal prin sudarea inelelor (14), pe arborele (9); (sudarea inelelor se face din mijlocul arbolelui unul câte unul astfel încat sa poată fi sudate toate pe rând atât pe arbore şi intre ele cu rigidizări cât şi pe tamburul interior pozitia (17), continuuă cu sudarea şinelor speciale pe tamburul interior (17), 

şi pe tamburii exteriori (18), şi cu rigidizările (11), avându-se în vedere posibilitatea dislocării sinelor speciale (poziţiile nr. 12 şi 13 în lateral) deodată împreună cu minilocomativele pentru înlocuire, reparaţii (curente, capitale etc).

Minilocomativele au lungime, lăţime, înălţime şi formă geometrică diversă, în raport cu minilocomativele alese entru agregatul gravitational. Astfel că datorită excentricităţii permanente, conform fig. 2/A, tamburul se roteşte şi prin cel de al doilea arbore energia mecanică produsă prin lucru mecanic multiplu, în a doua fază, acţionează un multiplicator de turaţie, care antrenează, în ultima fază, nişte generatoare, producând energie electrică.

Pag 22

Sinele de sustinere in partea inferioara si superioara a celor opt minilocomotive sunt de tip CFR. Sina din mijlocul sinelor din partea inferioara a minilocomotivelor este o roata dintata asamblata pe circumferinta tamburului.

La minilocomotiva in partea inferioara are asamblata o roata dintata speciala care determina prin actionare electrica ridicarea pe circumferinta a minilocomotivei conform procedurilor existente la CFR.
Aceasta procedura se poate adapta foarte usor la inventie.

Pentru asamblarea sinelor necesare pentru sustinere in partea superioara a celor 8 minilocomotive sunt necesare: 8 tamburi exteriori cu lungimea putin mai mare decat latimea minilocomotivei.

Cel putin doua locatii pentru punerea minilocomotivelor pe sine si luarea lor in caz de avarie sau reparetii. Aceasta lucrare se face printr-o procedura speciala numai din exteriorul celor 8 tamburi exteriori.

Pornirea, oprirea si stationarea pe circumferinta se face conf. procedurilor existente la CFR. Aceaste proceduri se pot adapta la inventie. Tamburii au: diametere, lungime şi formă geometrică variabilă în raport cu puterea instalată în MW; pentru a produce energie electrică.

Tamburul actionat de pârghii de ordin 0,  foloseşte 8 pârghii realizate de 8 minilocomotive numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric şi este echipat cu: lagăre autoreglabile, multiplicator de turaţie, generatoare, sursă de energie convenţională şi anexele aferente lor. Cele opt pârghii de ordin 0, conform invenţie, produc energie mecanica gratuita. Cateva pozitii unghiulare conform fig. 2/A.

La acestă poziţie unghiulară se ridică minilocomativa nr. 8. Cele 8 minilocomative sunt amplasate în felul următor:

La ~ 90 grade, minilocomativa nr.1 simbolizând pârghia cu nr.I, este  pe circumferinţă.
La ~ 67,5 grade, minilocomativa nr.2, simbolizând pârghia cu nr.II, este  pe circumferinţă.
La ~ 45 grade, minilocomativa nr.3 simbolizând pârghia cu nr.III, este  pe circumferinţă.

La ~ 22,5 grade, minilocomativa nr.4 simbolizând pârghia cu nr. IV, este  pe circumferinţă.
La ~ zero grade, minilocomativa nr. 5 simbolizând pârghia cu nr.V, este  pe circumferinţă.

La ~ 337,5 grade, minilocomativa nr.6 simbolizând pârghia cu nr.VI, este  pe circumferinţă.
La ~ 315 grade, minilocomativa nr.7 simbolizând pârghia cu nr.VII, este  pe circumferinţă.

La ~ 292,5 grade minilocomativa nr. 8 simbolizând pârghia cu nr.VIII, se ridica  pe circumferinţă. La urmatorul ciclu se ridica minilocomativa nr.7 si astfel la fiecare ciclu se ridica o singura minilocomativa.

La machetele gravitationale fabricate dintr-un tambur, conform fig. 2/A, fiecare parghie este autonoma si in consecinta, se elimina reciproc numai doua parghii pentru pierderi diverse.

Pag 23

Parghia care se ridica din pozitia A cu parghia care stationeaza pe circumferinta si coboara din pozitia C’. Cele 8 parghii autonome produc mai multa energie conventionala decat consuma.

Turbina gravitationala mixta
Turbina gravitationala mixta este inventia mileniului 3, fiind inventia mama care include un grup de turbine gravitationale care sunt legate intre ele cu un singur concept inventiv general caci toate are aceeasi structura de rezistenta, din punct de vedere teoretic, detalii la cele 5 linkuri scrise la inceputul lucrarii care trebuie analizate pentru a intelege *Turbina gravitationala mixta*

Problema tehnică, pe care o rezolvă *Turbina gravitationala mixta*, constă în realizarea a 2 grupuri cu pârghii fara brate scurte: unul cu 8 parghii fara brate scurte la infrastructura turbinei realizata dintr-un grup cu 8 chesoane sudate; si al 2-lea grup cu 8 minilocomotive (8 parghii fara brate scurte) realizate la  suprastructura unui tambur, conf. fig. 2/A;

ambele grupuri în timpul  funcţionării *Turbinei gravitationale mixte* are centrul de greutate al acestora în permanenţă numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric, astfel se realizeaza pentru prima data in era noastra doua grupuri cu forte neconservative*/Q, care se rotesc in acelas sens si produce lucru mecanic gratuit la arborele turbinei cu cele doua entitati ale infrastructurii si a suprastructurii turbinei gravitationale mixte, conf. inventie.

Avantajele inventiei mileniului 3 excede stadiul tehnicii actuale fiindca produce lucru mecanic gratuit.

Centralele electrice gravitaţionale conf. fig. 6, in viitor vor utiliza numai *Turbinele gravitationale fabricate dintr-un tambur* care sunt motoare gravitationale, care in viitor fi-vor fabricate cu dimensiuni din ce in ce mai mici dar cu RPM mai mare.

Aceste motoare gravitationale se vor produce in serie mare, in productie de masa fabricate in cantitati din ce in ce mai mari, cu orice putere se doreste si vor inlocuii toate motoarele electrice clasice (actuale).

Turbina gravitationala mixta utilizeaza conform fig. 1 si fig. 2/A doua grupuri de parghii fara brate scurte care produce la arborele turbinei lucru mecanic gratuit si energie electrica aproape gratuita fiindca forta de gravitatie este gratuita.  Schite cu figurile 1 si 2/A, care reprezinta:

Fig.1, schita cu grupul celor 8 parghii si excentricitatea permanenta de la infrastructura realizata dintr-un grup de 8 chesoane sudate.

Fig.2/A, schita cu grupul celor 8 parghii si excentricitatea permanenta de la suprastructura inventiei realizata cu suprastructura unui tambur.

Fig.1/C, schita cu grupul celor 16 parghii si excentricitatea permanenta de la ambele excentricitati.
Fig.2/C, reprezinta constructia metalica a infrastructurii si suprastructurii.

Pag 24

Fig.2/E, reprezinta motorul gravitational cu mai multe subansamble. Doua dintre ele sunt modul de optimizare a randamentului si cuplarea multiplcatoarelor cu trepte de multiplicare diferite.

In prima faza se realizeaza energia mecanica gratuita folosind un grup de 8 parghii actionate de niste puncte materiale manipulate numai cu energie conventionala din interiorul turbinei gravitationale (la infrastructura) conf. fig. 1, 2, 4, 5 etc. si un alt grup de 8 minilocomotive ( de la supastructura tamburului care sunt 8 parghii fara brate scurte) conf. fig. 1/A, 2/A, 2/B.

Ambele turbine gravitationale impreuna realizeaza turbina gravitationala mixta care utilizeaza 8 parghii la infrastructura si 8 parghii la supastructura (conf. fig. 1/A, 2/A, 2/B). Grupul celor 16 parghii (infrastructura + supastructura) au raze diferite cu acelasi centru.

Rezultand doua raze medii. Ambele in timpul functionarii au punctele materiale excentrice în permanenţă numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric.

Infrastructura este inclusa intr-un tambur poz. 30, care are 16 decupari dreptunghiulare in zona capacelor de vizitare ale celor 8 chesoane.

Pe circumferinta infrastructurii se asambleaza conform unor proceduri clasice un tambur pozitia 30, care impreuna cu subansablu de legatura pozitia 31, permite asamblarea infrastructurii cu suprastructura.

Asamblarea supastructurii pe tamburul de la infrastructura se realizeaza conf. unor proceduri clasice pentru a se putea demonta partial pentru reparatii. Supastructura se realizeaza din 8 tronsoane. Fiecare tronson se face din cel putin doua bucati necesare pentru interventii.

Turbina conf. figurilor 1/C si 2/C produce doua excentricitatii partial concentrice numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric conform fig. 1 si fig. 2/A.

Fig. 1/C reprezinta doar punctele materiale de pe circumferinta infrastructurii si supastructurii care au multe viteze diferite si sunt manipulate de un sistem de comandă şi control automat care numai in raport cu aceaste viteze manipuleaza punctele materiale.

Punctele materiale de pe circumferinta infrastructurii si supastructurii fi-vor manipulate in timpul functionarii numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric conform fig. 1 si fig. 2/A, cu exceptia franarii turbinei.

Infrastructura se fabrica conform fig. 2, 4, 5 etc. si sunt descrise in prezenta descriere.

Centrul de greutate (la infrastructura) al celor 8 puncte materiale de pe circumferinta infrastructurii fi-vor în timpul  funcţionării numai in cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric.

Pag 25

Centrul de greutate (la supastructura) al celor 8 puncte materiale de pe circumferinta supastructurii fi-vor în timpul  funcţionării  numai in cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric.

Supastructura se fabrica conform fig. 1/A; fig. 2/A,  2/B etc.si sunt descrise in descrierea inventiei.
In a doua faza se multiplica turatia de la arborele turbinei gravitationale mixte cu un multiplicator de turatie (care in timpul functionarii este antrenat de doua parghii) si se poate consulta la pag. nr. 1, din prezenta descriere. Fig.2/E, reprezinta ansamblu turbinei gravitationale mixte cu mai multe subansamble.

Trei dintre ele sunt modul de optimizare a randamentului (Poz.  1/e si Poz. 3/e) si cuplarea multiplcatoarelor cu trepte de multiplicare diferite (Poz. 4/e). Optimizarea randamentului la turbina gravitationala mixta se realizeaza cu urmatoarele subansamble (pozitii):

Poz. 2. 1/e, reprezinta un subansamblu cu una bucata coroana dintata (realizata din 4 buc)
Poz. 2. 3/e, reprezinta un subansamblu cucompus din: reductor, roata dintata, motor, suport motor si anxele lor pentru cuplare si actionare etc.

Coroana dintata se asambleaza pe diametrul exterior al tamburului poz. 30, pe partea cu sursa de energie electrica. Roata dintata, reductorul si motorul electric se asambleaza pe un suport pentru a actiona cand este nevoie, sau continuu coroana dintata de pe diametrul exterior al tamburului.

Poz. 2. 4/e, reprezinta un subansamblu compus din mai multe multiplicatoare cuplate intre ele pentru a marii (in mai multe trepte) rot/min necesare celor doua generatoare, conf. inventie, de la 4 rot/min la rot/min solicitate de beneficiar. In a treia faza doua generatoare clasice produce energie electrica.

Excentricitatea permanenta (greutatea excentrica) la turbina gravitationala mixta se calculeaza numai cu formula parghiei; cu formula parghiei de ordin 0 si cu formulele lucrului mecanic multiplu.

Pentru a se calcula mai usor se calculeaza prima data: razele utile ale celor doua excentricitatii; media razelor utile; media celor doua excentricitatii (la toate punctele materiale excentrice) etc.

Turbina gravitationala mixta utilizeaza forţa de gravitaţie pentru producerea energiei mecanice folosită la producerea energiei electrice, caracterizata prin aceea că prima fază e realizată din infrastructura conform fig. (1, 2, 4, 5) si suprastructura tamburului conform fig. (1/A, 2/A si 2/B) cu doi arbori orizontali, amplasati pe nişte lagăre autoreglabile, alimentata din exteriorul sistemului de la o sursă de energie convenţională pentru a deplasa 24 de puncte materiale conf. fig. 1 si fig. 2/A cu

mijloace de ridicat si transportat în interiorul chesoanelor si in exteriorul tamburului, punctele materiale sunt comandate de un sistem de comandă şi control automat în aşa fel ca,

Pag 26

la fiecare ciclu care este o parte mică dintr-o rotaţie completă, 14 puncte materiale să fie într-o poziţie periferică extremă în permanenţă numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric si numai 7 punctele materiale în centrul turbinei gravitationale mixte, pentru că în permanenţă, la fiecare ciclu, dintre cele 16 punctele materiale de pe circumferinta se ridică, una spre centru, una spre circumferinţă, conform fig. 1. si una numai pe circumferinta conform fig. 2/A.

Celelalte 14 puncte materiale se deplaseaza in sensul de rotatie a turbinei gravitationale mixte pe circumferinta infrastructurii cu cel putin 1,1 m/sec. si pe circumferinta suprastructurii cu ~1,8 m/sec realizând menţinerea centrului de greutate al turbinei gravitationale mixte numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric, astfel că datorită excentricităţii permanente turbina se roteşte şi prin cel de al doilea arbore energia mecanică produsă gratuit, în a doua fază, acţionează un multiplicator de turaţie, care realizeaza doua parghii de ordin 1 si 2 antrenand, în ultima fază două generatoare producând energie electrică aproape gratuită.

Turbina gravitationala mixta, realizeaza menţinerea centrului de greutate al turbinei gravitationale mixte conform legi a treia a *excentricitatii permanente*;  calitatea excentricitatii permanente (greutatea excentrica) este de a se gasi in afara centrului unui ansamblu, unei turbine etc. astfel un grup de parghii de ordin 0 din interiorul si din exteriorul unor ansamble, turbine etc. realizate din chesoane (conform fig. 2) echipate in exterior, pe circumferinta,  cu un tambur ;

numai cu suprastructura tamburului, astfel infrastructura este conf. fig. 2 realizata din chesoane pentru a realiza fiecare cate o excentricitate permanenta in timpul functionarii numai în cadranele 1 şi 4 sau în cadranele 2 si 3 în sens trigonometric, conf. fig. 1 si fig. 2/A; calculele pentru  excentricitatea permanenta *greutatea excentrica* la turbina gravitationala mixta se calculeaza numai cu formula parghiei;
cu formula parghiei de ordin 0 {F = x (GgL)   sau  F = ~ (GgL) : x’ }, cu formulele lucrului mecanic si a lucrului mecanic multiplu:  Lmm = x(Cmgh – Umgh*);    Lmm.maxim =  x(Cmgh – Umgh*) + y(Smgh**) şi Lmm minim = {Cmg – (Umg : 2) }x h.

Calculele cu formula lucrului mecanic, pentru coborarea celor 8 greutati conf. fig. N/2 si ridicarea celor doua greutati conf. fig. 1, se realizeaza conf. inventie in doua faze, cu intervale de timp DISTINCTE.

Din cele redactate mai sus rezulta faptul ca nu se poate calcula in acelasi timp coborarea celor 8 greutati conf. fig. N/2 si ridicarea celor doua greutati conf. fig. 1.

In concluzie coborarea celor 8 greutati conf. fig. N/2 si ridicarea celor doua greutati conf. fig. 1, se realizeaza conf. inventie, in intervale de timp DISTINCTE.  Explicatii privind cele 8 forte neconservative*/Q si termenii *ciclu si faza*:

Pag 27

un ciclu se defineste ca succesiunea repetitiva de evenimente in urma carora ajungem in starea initiala. Un ciclu poate avea mai multe faze.

La inventia mileniului 3 un ciclu are doua faze distincte necesare pentru functionare si calcule.
Determinarea randamentului si calculul bilantului energetic, la cele 8 forte neconservative*/Q, se face calculand separat fiecare faza distincta.

Detalii privind cele doua faze:
-La prima faza, cand incepe ciclul avem o expansiune a lucrului mecanic gratuit la arbore care la finalul primei faze atinge apogeul expansiuni.

-Cand incepe faza a doua incepe recesiunea lucrului mecanic gratuit la arbore care la finalul ciclului si a fazei a doua are o stare de echilibru aidoma ca la inceput de ciclu, astfel coincide starea finală cu starea initiala la fiecare ciclu in timpul in care turbina are o functionare ciclica la parametrii proiectati.

La sistemul deschis al celor 8 forte neoconservative*/Q (8 parghii de ordin 0), conf. inventie, avem intre cicluri (la granita dintre cicluri) stari intermediare de echilibru, deoarece:
-Schimbarile de stare, la fiecare ciclu, se petrece la ambele faze (distincte) intr-un timp finit.

-La prima faza avem 8 greutati pe circumferinta, la toate ciclurile, si energia creste in intervalul de ~75% cat dureaza coborarea greutatilor conf. fig N/2, cu castig de energie electrica, deoarece: aceasta accelelare continua mareste energia cinetica, pentru ca cele 8 greutati de pe circumferinta, datorita vitezei de rotatie influenteaza bilantul energetic al sistemului deschis a celor 8 parghii care interactioneaza cu "exteriorul" prin arborele turbinei care transmite miscarea de rotatie la multiplicator si cele 2 generatoare.

-La faza a doua avem numai 7 greutati pe circumferinta, la toate ciclurile, si energia descreste cu castig de energie electrica deoarece: si la a doua faza in intervalul de ~25%, cat dureaza ridicarea celor 2 greutati conf. inventiei si fig. 1, sistemul deschis a celor 7 parghii, interactioneaza cu "exteriorul" prin arborele turbinei care transmite miscarea de rotatie la multiplicator si cele 2 generatoare.

In aceeasi perioada de timp se franeaza turbina cu castig de energie, prin cuplarea celor ~3 generatoare pe poz. 2. 1/e, conf. inventie.

Pag 28

-Conform inventie avem o stare initială de echilibru la inceput de ciclu si o stare finala de echilibru la finalul ciclului, astfel coincide starea finală cu starea initiala la fiecare ciclu in timpul in care turbina are o functionare ciclica la parametrii proiectati. 

Conf. celor redactate mai sus, pentru prima data in era noastra se controleaza 99.99% energia potentiala a greutatilor de pe circumferinta in timpul functionarii turbinei, deoarece la toate turbinele gravitationale daca functioneaza la parametrii proiectati, avem in interiorul fiecarui ciclu o stare de neechilibru si in exteriorul ciclului (la granita dintre cicluri) o stare de echilibru.

Aceste doua faze  (distincte) se repeta in tot timpul functionarii turbinei gravitationale, la fiecare ciclu, si sunt absolut necesare atat la functionare precum si la calcule.

Legatura indisolubilă si interacţiunile dintre energia crescuta la prima faza si energia descrescuta la faza a doua este monitorizata continuu de un sistem de comanda si control astfel incat sa anuleze (sa armonizeze) diferentele minore care apar la granita dintre cicluri.

Inventia mileniului 3 este un model aproape ideal in care, pentru prima data in era noastra, se controleaza 99.99% energia potentiala a greutatilor de pe circumferinta turbinelor gravitationale.

ATRIBUTII ALE SUPRASTRUCTURII TURBINEI GRAVITATIONALE  MIXTE 

A  - Suprastructura la turbina gravitationala mixta, in timpul functionarii, are rolul principal de-a tine in frau (a frana) continuu infrastructura care in timpul functionarii tinde sa-si mareasca turatia la arborele turbinei gravitationale mixte. La infrastructura conf. inv. si fig. 1 si fig. 2, se ridica numai una greutate. La suprastructura se vor manipula in permanenta mai multe minilocomotive caci si astfel se poate mentine turatia la arborele infrastructurii.

B  - Suprastructura la turbina gravitationala mixta, in timpul functionarii, are si rolul de-a dovedii realizarea celor doua excentricitati conf. legii a treia a excentricitatii permanente.
Astfel se dovedeste faptul ca si cu excentricitatea suprastructurii se poate mentine castigul la acelasi nivel, continuu si gratis.

C  - A treia atributie este faptul ca dovedeste sistemul DESCHIS al inventiei mileniului III, deoarece foloseste 16 forte neoconservative*/Q (16 forte neconventionale), conf. inventie, care sunt mentinute continuu intr-o stare de energie potentiala a greutatilor de pe circumferinta, la un nivel intre 97% si 99,99%.

Aceasta energie este controlata la fiecare cheson, la nivelul sistemului celor 8 parghii de ordin 0 din chesoane, precum si la suprastructura turbinei gravitationale mixte.

Aceasta energie potentiala controlata, conf. inventie, este noutate absoluta in domeniu si datorita ei se realizeaza castigul maxim de energie electrica gratuita.

Pag 29

Inventatorul nu recomanda pentru productie de serie, niciun fel de miniturbine.

Aceste tipuri de turbine gravitationale se roteste continuu dar castigul este foarte mic.

Miniturbina cu diametrul de circa 1.2 m fi-va realizata dintr-un grup de 8 chesoane.

Chesoanele se pot confectiona din plastic, greutatile din plumb, in locul motoarelor electrice fi-vor utilizate bateri etc. Punctele materiale fi-vor manipulate conf. inventie si fig. 1, sau cu 16 magneti, numai conf. fig. 1. La var. I si var. II, manipularea punctelor materiale se face conf. inventie si fig. 1. Var. 1 si  var. 2 are un castig nesemnificativ si la ambele variante sunt necesare urmatoarele ansamble:

1 - miniturbina gravitationala realizata din chesoane (cu ~2 variante de manipulare a greutatilor)
2 - doua semilagare cu rulmenti pentru sustinerea machetei gravitationale
3 - un sistem de franare echipat cu un aparat pentru masurarea lucrului mecanic consumat la franare
4 - in continuarea arborelui se monteaza o roata mare care va antrena un multiplicator conf. inventie, necesar pentru un alternator, pentru a produce energie electrica.

Se renunta la punctual 4 daca se doreste dovedirea numai a castigului de energie mecanica.
O alta varianta de manipulare a punctelor materiale numai conf. fig. 1. 

Miniturbina gravitationala TG2001, realizata din 8 chesoane, cu 16 magneti, produce curent electric cu cele 8 parghii fara brate scurte, in felul urmator: la deblocare se arunca cele doua puncte materiale cu un resort (arc) si in acelasi timp cele doua puncte materiale sunt atrase de cel de-al 2-lea magnet, din chesonul propriu; viteza punctelor materiale comprima arcul care protejaza primul magnet din acelasi cheson, si declanseaza sistemul de prindere care tine cele doua puncte materialepana se deblocheaza deoarece ii vine randul sa se ridice iarasi din punctual A, conf. fig. 1.

Pentru alte detalii privind cele 8 chesoane lecturati din descriere si fig. 2.

Jucaria gravitationala utilizeaza in principal forta de gravitatie pentru a produce curect electric, realizata din 8 parghii fara brate scurte, asamblate intr-un singur plan vertical conf. inv. si fig. 2/F, cu arbori orizontali, amplasata pe niste lagare, alimentata din exterior de la o sursa de energie electrica pentru a deplasa 8 greutati, cu magneti, in interiorul a 8 chesoane, decupate la mijloc conf. inv. si fig. 2/F, greutatile sunt comandate de un sistem de comanda si control automat in asa fel incat, la fiecare ciclu care este o mica parte dintr-o rotatie complete, 7 greutati sa fie intr-o pozitie periferica extrema in permanenta numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric, si numai una greutate se ridica pe circumferinta (aproape vertical), in permanenta, conf. inv. si  fig. 1, astfel se realizeaza mentinerea centrului de greutate al jucariei gravitationale numai in cadranele 1 si 4, si prin intermediul arborelui transmite energia produsa la multiplicator si un minigenerator pentru a produce energie electrica. Jucaria gravitationala functioneaza in felul urmator:

Pag 30

la deblocare se arunca punctul material cu un resort (arc) si in acelasi timp punctual material este atras de cel de-al doilea magnet , din chesonul propriu, decupat la mijloc conf. inv. si fig. 2/F, viteza punctului material comprima arcul care protejaza primul magnet din acelasi cheson,

si declanseaza sistemul de prindere care tine punctul material pana se deblocheaza deoarece ii vine randul sa se ridice iarasi din punctual A, conf. fig. 1, astfel jucaria gravitationala are 8 parghii de ordin zero (8 forte neconservative*/Q ), care realizeaza excentricitatea permanenta care produce energie gratuita. Energia electrica gratuita roteste jucaria gravitationala continuu, dar castigul este nesemnificativ.

Pentru detalii privind functionarea cu chesoanele  decupate la mijloc, trebuie analizata descrierea jucariei gravitationale inregistrata cu nr. A/00301/2012 din 02.05.2012.

Grupurile de parghii cu brate scurte, produce lucru mecanic gratuit si numai cu forta de gravitatie, numai si numai fiindca foloseste pentru functionare *grupuri cu forte neconservative*/Q*.

Miniturbina cu diametrul de circa 0,5 m. 

A fost realizata si distrusa in anul 1971, de inventator, din motive subiective. Miniturbina este o roata cu cupe care are dimetrul de cel mult 0.5 m si o latime de ~0.1 m.

Are 8 brate actionate cu parghii fara brate scurte. Aceasta varianta are 16 brate cu 16 cupe, sudate sau asamblate cu suruburi pe un arbore orizontal, amplasat pe 2 lagare, in care se roteste prin alunecare.

Miniturbina se blocheaza. In exteriorul a 8 brate, pe circumferinta numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric, se pune manual 8 greutati (fiecare greutate are un kg).

Cele 2 lagare cu rulmenti sunt montate cu surburi pe un suport cu inaltimea de ~0.5 m, ambele impreina au cel mult un metru inaltime.

In exteriorul lagarului, pe arbore, se infasoara un cablu subtire de sarma la capatul caruia se pune o greutate de cel putin 8 kg cu posibilitatea de-a adauga pe rand, mai multe greutati de 1 kg. Lungimea cablului de la arbore cu greutatea de 8 kg rezulta din incercarile repetate la experiment.

Dupa deblocare cupele se deplaseaza odata cu turbine la fiecare ciclu, conf. inventie, cu 22.5 grade.
Dupa deblocare cand cade greutatea din zona inferioara se pune in acelasi timp alta greutate in zona superioara in cupa care se roteste goala; datorita unui dispozitiv simplu din care cade una greutate de 1 kg in cupa goala (din locul in care este blocata prima greutate din rezerva cu greutati de un kg).

Astfel fiecare cupa care ajunge sub dispozitiv deblocheaza greutatea de un kg, care cade in cupa.
Astfel avem pe circumferinta in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric, tot timpul 7 greutati, care rotesc miniturbina continuu.

Pag 31

Pentru a opri miniturbina se adauga la cele ~8 kg de la arbore alte greutati pana se opreste miniturbina cu cupe.

Din totalul de kg de la arborele miniturbinei se scade aproximativ 3kg, si ceeace ramane este castig de lucru mecanic gratuit. Cele 3 kg sunt scazute pentru pierderi si pentru cele 2 greutati care trebuie ridicate conf. inventie la faza a doua.

Super Perpetuum mobile de speta N + 1, dosar a2010 00 336, inventie de mentinerea prioritatii, la care am pierdut doar taxa de inregistrare.

Perpetuum mobile de speta intai N + 1’
Miniturbinele gravitationale poate produce lucru mecanic gratuit nesemnificativ la fel ca
Perpetuum mobile de speta intai N + 1’, care functioneaza numai si numai cu forta de gravitatie.

Miniturbina cu 8 chesoane conf. inventie, foloseste pentru functionare numai forta de gravitatie si este primul *Perpetuum mobile de speta 1*, care poate dovedii acest lucru.

Miniturbina produce lucru mecanic gratuit, se roteste continuu cu un castig mic, si are un diametru de ~1.8 m. Miniturbina are 8 greutati pe circumferinta si 8 greutati in centrul turbinei, conf. inv. si fig. 1. Fiecare cheson are asamblate la ambele capetele cate un suport rola, pentru ridicarea greutatilor.

Miniturbina se roteste datorita unor 8 cadre fixe realizate din tabla groasa plus un cadru fix cu rol de lagar. Cu lungime de ~1.7 m, o latime de ~1.2 m si o grosime de ~1 cm, pe care sunt asamblate cu suruburi 8 sectoare dintate.

Cadrele fixe tine 8 chesoane, pe un arbore fix, pe care se rotesc prin alunecare. Pe o placa din tabla groasa cu o lungime = ~2 m, latime = ~1.5 m si o grosime =~2 cm, se asambleaza (inclusiv cu suruburi) toate cele 8 cadre fixe, cu cele 8 chesoane si cu mecanismele aferente lor. 

Cele 8 sectoare fixe, sunt asamblate pe 8 cadre fixe. 
Sectoarele fixe are dintii realizati din role mici, care se rotesc pe rulmenti si vor rotii, fortat, rotile dintate speciale, montate pe cele 16 role, care sunt asamblate in 16 suporturi cu role si ridica 2 greutati aproape vertical, actionate de forta de gravitatie.

Pag 32

La ambele capete ale chesonului, se monteaza cate un suport rola. La un capat al chesonului, in suportul rolei pe un arbore fix se monteaza o rola care se roteste pe un rulment, pentru ridicarea a 2 greutati, si coborarea pe circumferinta a cel putin 7 greutati, actionate de forta de gravitatie. 

Pe rola se asambleaza cu suruburi o roata dintata speciala care se roteste odata cu rola si ridica cele 2 greutati aproape vertical. Cele 8 chesoane se rotesc, datorita celor 8 cadre fixe, care roteste fortat rotile dintate speciale montate pe role, cu suruburi. Cele 8 chesoane se rotesc datorita fortei de gravitatie

La celalat capat al chesonului, in interiorul suportului rola se asambleaza pe rola cu suruburi o roata dintata speciala care se roteste odata cu rola si angreneaza in acelasi timp o alta roata dintata identica, intermediara, care schimba sensul de rotatie, si ridica cele 2 greutati aproape vertical.

Roata dintata identica, intermediara, se roteste fortat, datarita sectorului fix cu role mici.
Roata dintata intermediara se roteste pe un arbore scurt montat pe o placa de tabla groasa de ~2 cm si angreneaza roata dintata speciala asamblata cu suruburi pe rola care ridica cele 2 greutati, conf. inv. si fig. 1.

In momentul in care fiecare cheson ajunge cu rotile dintate speciale, in contact cu cele 8 sectoare fixe cu role mici care se rotesc pe rulmenti.

Pentru a nu se bloca macanismul de ridicare, se poate la nevoie sa fie impinse rolele mici, in sus, atat cat permite gaurile alungite in care se deplaseaza niste suruburi.

Rolele cu diametru mic, care se rotesc pe rulmenti si vor rotii, fortat, rotile dintate speciale prin intermediul carora se ridica greutatile aproape vertical, sunt asamblate pe sectorul fix cu suruburi in gauri alungite care vor permite deplasarea rolei pe verticala pentru a evita blocarea mecanismului.

Cele 8 sectoare speciale cu role, cu diametru mic, are raza aproape la fel cu raza rotilor dintate speciale. Contactul intre cele 8 sectoare speciale cu role si rotile dintate speciale montate pe rolele care ridica cele 2 greutati aproape vertical, cu cabluri STAS, se face la fiecare cheson la o deschidere de 22.5 grade.

Pag 33

Sectorul cu role mici sunt realizate din ~4 pana la ~6 role fiecare si sunt asamblate numai in partea superioara a celor 8 cadre fixe, la o deschidere de 22.5 grade, perpendicular pe centrul ipotetic al miniturbinei gravitationale. Turbina are unghiul dintre cele 8 chesoane de 22.5 grade, conf. inventie.

Si astfel se vor ridica fortat, cu cabluri STAS, numai 2 greutati, aproape vertical, din centru miniturbinei pe circumferinta, la fiecare ciclu, prin interiorul fiecarui cheson, conf. inv. si fig. 1.

Cele 2 greutati se ridica pe rand, aproape vertical la fiecare cheson, la fiecare ciclu, conf. inv. si fig. 1, cu ajutorul unei role care se roteste pe rulment, asamblata in suportul rolei care se monteaza la ambele capete ale fiecarui cheson, cu suruburi. Detalii la telefon 0770561002   

La fiecare ciclu, in aceeasi perioada de timp, in care se ridica 2 greutati coboara pe circumferinta cel putin 7 greutati sau cel mult 8 greutati, atrase de forta de gravitatie, conf. inventie si fig. 1.

Cele 16 roti dintate speciale sunt montate cu suruburi pe rola si actioneaza deodata cu rotirea rolei, in partea superioara a miniturbinei, numai la o deschidere de 22.5 grade, atat cat este unghiul dintre cele 8 chesoane, conf inventie si fig. 1.

Mecanismul rudimentar, de ridicare a greutatilor, actioneaza fortat datorita celor 8 cadre fixe, la o inaltime utila pentru a angrena la fiecare capat al chesonului, a fiecarui roti dintate speciale cu dinti adecvati rolelor, cu diametrele foarte mici, asamblate pe sectoarele de pe cadrul fix cu suruburi.

Lungimea de la mijlocul chesonului pana la arborele scurt (folosit la roata dintata intermediara, care schimba sensul de rotatie) este egala cu lungimea de la mijlocul chesonului pana la arborele lung de la roata speciala dintata montata pe rola cu suruburi, care ridica cele 2 greutati, conf. inventie si fig. 1.

Ambele suporturi (suportul simplu si suportul complex) au aceeasi lungime de la mijlocul chesonului pana la sectorul dintat.

Ambele suporturi simplu si complex (pentru schimbarea sensului de rotatie) se realizeaza dintr-un singur suport monobloc, folosandu-se multiple rigidizari pentru o angrenare corecta, inclusiv si la roata dintata intermediara cu sectorul dintat realizat cu role, cu diametrul foarte, foarte mic.

Pag. 34

Toate cele 16 role sunt egale şi fiecare are o degajare cu rol de tambur pentru infasurarea cablului care pune in mişcare greutatea care se ridica din centru chesonului pe circumferinta conf. inventie si fig. 1.

La un capat al chesonului rola se roteste si cablul se desfasoaa atat timp cat chesonul se roteste cu 22.5 grade. La rotirea miniturbinei cu 180 de grade, la acelasi cheson, trebuie schimbat sensul de rotatie a rolei cu suportul complex, cu roata speciala dintata intermediara, descrisa mai sus.

Cablul se infasoara peste ambele role si se prinde cu o procedura clasica de cele 2 greutati care sunt asamblate cu o tija intre ele pentru a avea ambele greutati pe aceeasi raza conf. inventie.

Atentie! Daca se roteste miniturbina cu ~10 rotatii pe minut se poate face accident datorita suprasolicitarii constructiei metalice sau prin ruperea cablului, deci este necesar sa se realizere o protectie corespunzatoare.

In interiorul celor 8 chesoane se deplaseaza 16 greutati. Din care la fiecare ciclu: 8 greutati fi-vor numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric si 8 greutati in centrul turbinei, fiindca din cele 16 greutati, numai 2 greutati se ridica continuu (intr-o fractiune de secunda). La fiecare ciclu, una spre centru si a 2-a spre circumferinta.

Acest lucru se realizeaza prin angrenarea celor 24 roti dintate speciale (16 roti plus 8 roti intermediare). Toate cele 24 roti sunt actionate, pe rand, la fiecare cheson. 8 roti asamblate pe suportul simplu si 16 roti asamblate pe suportul complex. Toate rotile dintate sunt actioneaza fortat cu cele 8 cadre fixe .

Fiecare rola are un singur canal pentru infasurarea cablului necesar pentru ridicarea celor 2 greutati, care se ridica in momentul in care roata dintata speciala, montata pe rola cu suruburi, este actionata de sectorul realizat din role cu diametrul foarte mic, montate cu suruburi pe cadrul fix.

Mecanismul rudimentar de ridicare a greutatilor, inclusiv a suporturilor rola determina o rotire, miscare osciletorie (si nu numai) a celor 16 role. 

Pag 35

Pentru o angrenare corecta a rotilor dintate speciale (montate cu suruburi pe rola) cu sectorul special dintat realizat din role cu diametrul foarte mic este necesar asamblarea unui profil din tabla, in partea superioara a celor 9 cadre fixe, realizandu-se un ansamblu monobloc fabricat din:

placa pe care se asambleaza cu suruburi cele 9 cadre fixe care sustine pe un arbore fix toate cele 8 chesoane, acest lucru se poate realiza prin: la fiecare cadru fix se monteaza, intr-o gaura, un arbore fix perpendicular pe placa din tabla a cadranului fix.

La fiecare capat al arborelui fix, pe o placa patrata, se monteaza cu suruburi, o alta placa din tabla sau plastic, care este asamblata la mijlocul fiecarui cheson, cu o procedura clasica, astfel incat sa se respecte unghiul de 22.5 grade dintre cele 8 chesoane, care trebuie sa fie paralele intre ele, conf. inventie si fig. 1

 

Pentru ca miniturbia gravitatinala se realizeaza cu mijloace rudimentare are tolerante plus sau minus de  ~1 mm. Chesoanele prin rotire cu ~4 rotatii pe minut, are bataie axiala, radiala si frontala, precum si miscarea oscilatorie mare. Toate aceste probleme se poate rezolva primitiv prin procedura:

Pe profilul din tabla, asamblat in partea superioara a celor 9 cadre, in partea inferioara a profilului, intre 2 cadre fixe, in locul de trecere a rolelor care ridica greutatile, in zona celor 22.5 grade, atat cat este unghiul dintre cele 8 chesoane se monteaza cu suruburi 2 distantiere din tabla care vor chida rola.

 

Cele 16 role poate avea diametrul de ~ 30 cm si grosimea de ~3 cm. Pentru alinierea rotilor dintate speciale cu rolele foarte mici, asamblate pe sectoarele de pe cadranele fixe cu suruburi, cele 16 role care ridica cele 2 greutati trebuie sa treaca obligatoriu printre cele 2 distantiere,

care vor chida rola fiecarui cheson astfel incat sa treaca printre ele, fiindca distanta dintre cele doua distantiere este de 33 mm, cu o toleranta de plus sau minus un milimetru.
 La intrarea si iesirea rolelor distanta maxima dintre distantiere este de ~9 cm. Pentru a nu bloca rola cele 2 distantiere in zona indoirii are raza de ~6 mm.

Pag 36

Miniturbia gravitatinala realizata rudimentar are pierderi mari de energie mecanica datorita frecarilor multiple inclusiv cu ghidarea celor 8 chesoane. Dar castigul de lucru mecanic este cu mult mai mare fiindca la fiecare ciclu se ridica numai 2 gereutati aproape vertical si coboara 7 greutati conf. inventie.

Deblocarea greutatii la urcare si blocarea greutatii pe circumferinta se face printr-o procedura clasica chiar si c-un mecanism simplu care actioneaza niste bile cu arcuri.

Astfel in timpul rotirii miniturbinei se ridica la fiecare ciclu numai 2 greutati aproape vertical, si numai in acest fel greutatea din centrul miniturbinei ajunge pe circumferinta. La o rotatie completa sunt ~16 cicluri. Un ciclu este realizat intr-o fractiune dintr-o rotatie, conf. inventie.  Detalii la telefon 0770561002”
 
Majoritatea turbininelor gravitationale si miniturbinelor gravitationale sunt *Perpetuum mobile autoalimentate de speta a patra* deoarece utilizeaza pentru functionare doua surse de energie.  

Inventatorul recomanda pentru productia de serie, in loturi de fabricatie mari numai urmatoarele tipuri de turbine:
-Toate turbinele gravitationale realizate din grupuri cu chesoane
-Toate turbinele gravitationale realizate dintr-un tambur

-Si turbina gravitationala mixta, numai una bucata pentru a demonstra faptul ca se poate controla energia potentiala a greutatilor de pe circumferinta turbinei 99.99% in tot timpul functionarii turbine conf. inventie.

Dintre toate tipurile de turbinele gravitationale, in viitor fi-vor cele mai rentabile numai *turbinele gravitationale fabricate dintr-un tambur conf. inventie.* care in viitor vor avea denumirea de *Motor gravitational*


Pag 37

Toate revendicarile de la inventia *mama* cu titlul *Turbina gravitationala mixta*, si cu rezumatul lor.

        1 – Procedeu de utilizare a forţei de gravitaţie pentru producerea energiei mecanice folosită la producerea energiei electrice, este caracterizat prin aceea că prima fază e realizată dintr-un ansamblu gravitaţional, confecţionat din 8 chesoane, cu 8 puncte materiale pe circumferinţa şi unghiurile dintre 2 chesoane consecutive este de 22.5 grade. Cele 8 puncte materiale in timpul funcţiionării sunt 8 parghii de ordin zero, cu funţionare ciclică (un ciclu are două faze), conf. invenţie, fig. 1, fig. 2  si fig. N/2, cu arbori orizontali, amplasat pe nişte lagăre autoreglabile, alimentat din exterior de la o sursă de energie electrica pentru a deplasa 16 greutăţi cu mijloace de ridicat în interiorul a 8 chesoane, greutăţile fiind comandate de un sistem de comandă şi control automat în aşa fel încât, la fiecare ciclu  care este o parte mică dintr-o rotaţie completă, 7 greutăţi să fie într-o poziţie periferică extremă în permanenţă numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric, celelalte 7 greutăţi sunt în centrul ansamblului gravitaţional, pentru că în permanenţă, la fiecare ciclu, dintre cele 16 greutăţi numai 2 se ridică, una spre centru şi a doua spre circumferinţă, conf. fig. 1; turbina gravitaţională, conf. fig. 2, este constituită din: chesoane ( 2 ), în interiorul cărora sunt deplasate greutăţile ( 3 ), cu mecanisme de ridicat ( 16 ), prin intermediul blocurilor cu role ( 5 ), a cablului ( 6 ), pe nişte şine ( 7 ), sprijinindu-se pe nişte role ( 8 ); greutăţile sunt ancorate de tamburul roţii dinţate ( 4 ), acţionată de roata dinţată ( 9 ), pusă în mişcare de reductorul ( 24 ) şi motorul ( 25 ), cu care se frânează greutăţile sau se pun în mişcare realizând menţinerea centrului de greutate al ansamblului turbină numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric, astfel că datorită excentricităţii permanente ansamblul gravitaţional se roteşte şi prin cel de al doilea arbore energia mecanică produsă, în a doua fază, acţionează prin intermediul unei roţii dinţate un multiplicator de turaţie, care antrenează, în ultimă fază două generatoare producând energie electrica gratuita; numai cu constructia metalica plus anexele necesare pentru manipularea celor 16 greutati conf. inventie.

        2 – Procedeu de utilizare a forţei de gravitaţie pentru producerea energiei mecanice folosită la producerea energiei electrice, caracterizat prin aceea că, conf. revendicării 1, instalaţiile gravitaşionale conf. figura 3, foloseşte parţial procedeul pentru realizarea excentricităţii la variantele particulare conf. detaliu 3/C în care manipularea greutăţilor ( 2 ), se realizează cu energie pneumatică pe ghidajele ( 5 ) sau pe pernă de aer, astfel încât greutăţile să fie plasate pe aceeaşi rază la extremităţile ei, înfluienţînd pozitiv excentricitatea permanenta a instalaţiilor gravitaţionale cu toate greutăţile ( 2 ), care sunt numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric, furnizînd lucru mecanic, ce poate fi utilizat în diverse scopuri.

       3 – Procedeu de utilizare a forţei de gravitaţie pentru producerea energiei mecanice folosită la producerea energiei electrice, caracterizat prin aceea că, conf. revendicării 1, motorul gravitaţional conf. fig. 4, foloseşte acelaşi procedeu pentru realizarea excentricităţii permanente şi este constituit din: chesoane ( 2 ), pe care sunt asamblaţi cilindrii ( 3 ), cu pistoanele ( 4 ),

Pag. 38

echipate cu segmenţi de etanşare ( 5 ), garniturile manşetă ( 6 ), etanşază tija ( 7 ), prin intermediul căreia se deplasează greutăţile ( 8 ) care pe suprafaţa inferioară şi superioară au asamblate plăci de oţel sau fontă ( 10 ), ele conţinând nenumărate duze de diametru foarte mic, ce intreţin un fuleu de aer ( 11 ) de câteva zecimi de milimetru, distribuţia aerului comprimat făcându-se pe partea laterală a chesonului prin canalul ( 12 ), realizând perna de aer necesară în timpul deplasări greutăţilor, care sunt în permanenţă numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric furnizând energie mecanică pentru a produce energie electrica.

       4 – Procedeu de utilizare a forţei de gravitaţie pentru producerea energiei mecanice folosită la producerea energiei electrice, caracterizat prin aceea că, conform revendicări 1, agregatul gravitaţional TG.IIS.94.0, conf. figura 5, foloseşte acelaşi procedeu pentru realizarea excentricităţii permanente (a entitatii excentricităţii permanente) şi funcţionează în felul următor: motorul ( 13 ), pune în mişcare alternativă în ambele sensuri arborele de ieşire din reductorul ( 12 ), transmiţînd mişcarea de rotaţie coroanelor dinţate (11 ) şi ( 10 ) care prin intermediul cablului ( 5 ) şi a rolelor( 4 ), menţine în mişcare sau frânează greutăţile ( 2 ), realizand excentricitatea agregatului gravitaţional numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric, astfel agregatul se roteşte producînd energie mecanică pe care o putem folosi şi la producerea energiei electrice.

         5 – Procedeu de utilizare a forţei de gravitaţie pentru producerea energiei mecanice folosită la producerea energiei electrice, caracterizat prin aceea că, conform revendicării 1, toate ansamblurile gravitaţionale realizate din chesoane folosesc acelaşi procedeu pentru realizarea excentricităţii permanente; indiferent de denumirea lor, avand chesoane cu: lungime, număr şi formă geometrică variabilă în raport cu puterea instalată în MW; pentru a produce energie electrică ansamblele gravitaţionale sunt echipate cu: sursă de energie convenţională, lagăre autoreglabile, multiplicator de turaţie, generatoare şi anexele aferente lor.  

         6 – Procedeu de utilizare a forţei de gravitaţie pentru producerea energiei mecanice folosită la producerea energiei electrice, este caracterizata prin aceea că conform partial revendicării 6, jucaria gravitationala, realizata din 8 chesoane, cu 16 magneti, produce curent electric cu cele 8 parghii de ordin 0, conf. fig. 1, in felul urmator: la deblocare se arunca un singur punct material cu un resort (arc) si-n acelasi timp punctul material este atras de cel de-al doilea magnet, din chesonul propriu, decupat conf. fig. 2/F; viteza punctului material comprima arcul care protejaza magnetul din acelasi cheson, si declansaza sistemul de prindere care tine punctul material pana se deblocheaza deoarece ii vine randul sa se ridice iarasi din punctual A, conf. fig. 1, realizand excentricitatea permanenta a punctelor materiale numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric, astfel jucaria gravitationala cu cele 8 parghii de ordin 0, roteste turbina, care realizeaza excentricitatea permanenta producand energie electrica. 

         7 – Procedeu de utilizare a forţei de gravitaţie pentru producerea energiei mecanice folosită la producerea energiei electrice, este caracterizata prin aceea că conform partial revendicării 1, turbina gravitationala varianta 3/b, in  prima fază e realizată dintr-un tambur cu arbori orizontali,

pag 39

conform fig. 2/A, amplasat pe nişte lagăre autoreglabile, alimentat din exterior de la o sursă de energie convenţională, pentru a deplasa opt minilocomotive pe sine speciale cu proceduri clasice comandate de un sistem de comandă şi control automat în aşa fel încat, la fiecare ciclu care este o parte mică dintr-o rotaţie completă, 8 minilocomotive să fie într-o poziţie periferică extremă în permanenţă numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric, astfel în permanenţă, la fiecare ciclu, dintre cele opt minilocomotive numai una se ridică pe circumferinţă în sens invers faţă de rotirea tamburului; tamburuii au: diametere,  lungime şi formă geometrică variabilă în raport cu puterea instalată în MW; pentru a produce energie electrică tamburul este actionat de pârghii de ordin 0; tamburul foloseşte 8 pârghii realizate de 8 minilocomotive numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric şi este echipat cu: lagăre autoreglabile, multiplicator de turaţie, generatoare, sursă de energie convenţională şi anexele aferente lor; astfel că datorită excentricităţii permanente (entitatii excentricităţii permanente) , conform fig. 2/A, tamburul se roteşte şi prin cel de al doilea arbore energia mecanică produsă prin lucru mecanic multiplu, în a doua fază, acţionează prin intermediul unei rotii dintate un multiplicator de turaţie, care antreneaza, în ultima fază, doua generatoare, producând energie electric, conform link: http://www.gravitationalturbines-lucrumecanicmultiplu.com/Motor%20gravitational%20ISF.html  
“Descrierea si revendicarea nr 8 sunt anulate fiindca miniturbina gravitationala TG2002 var III/a, produce lucru mecanic la arborele miniturbinei nesemnificativ”  (Revendicarea nr 9, fi-va cu nr. 8)

         8 – Procedeu de utilizare a forţei de gravitaţie pentru producerea energiei mecanice folosită la producerea energiei electrice, caracterizat prin aceea că,  conform partial revendicării 1, parghiile de ordin 0 (8 parghii fara brate scurte), conf. inventie, fig. 1 si fig. 2/A, sunt utilizate pentru rotirea ansamblurilor si a mecanismelor de orice fel, inclusiv la cele descrise in prezenta descriere, pentru a produce lucru mecanic utilizand forţa de gravitaţie si energie conventionala, pentru producerea energiei electrice, caracterizat prin aceea că prima fază e realizată dintr-un ansamblu, mecanism de orice fel cu arbori orizontali, amplasat pe nişte lagăre autoreglabile, alimentat prin interiorul arborelui de la o sursă de energie convenţională pentru a manipula o parghie completa sau puncte materiale comandate de un sistem de comandă şi control automat în aşa fel încît, la fiecare ciclu  care este o parte mică dintr-o rotaţie completă, sa se realizeze o greutate excentrica permanenta într-o poziţie periferică extremă numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric, astfel că datorită excentricităţii permanente (entitatii excentricităţii permanente) ansamblul si mecanismul de orice fel se roteşte şi prin cel de al doilea arbore energia mecanică produsă, în a doua fază, acţionează prin intermediul unei rotii dintate un multiplicator de turaţie, care antreneaza,  în ultima fază, doua generatoare producând energie electrică.

         9 – Turbina gravitationala mixta este caracterizata prin aceea că in prima fază e realizată infrastructura conf. fig. (1, 2, 4, 5) si suprastructura tamburului conf. fig. (1/A, 2/A si 2/B) cu doi arbori orizontali, amplasati pe nişte lagăre autoreglabile, alimentat din exterior de la o sursă de energie electrica pentru a deplasa 32 de puncte materiale conf. fig. 1 si fig. 2/A cu mijloace de ridicat

Pag 40

si transportat în interiorul chesoanelor si in exteriorul tamburului, punctele materiale sunt comandate de un sistem de comandă şi control automat în aşa fel ca, la fiecare ciclu care este o parte mică dintr-o rotaţie completă, 14 puncte materiale să fie într-o poziţie periferică extremă în permanenţă numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric si numai 7 puncte materiale în centrul turbinei gravitationale mixte, pentru că în permanenţă, la fiecare ciclu, dintre cele 16 punctele materiale de pe circumferinta se ridică, una spre centru, una spre circumferinţă, conform fig. 1. si una pe circumferinta conform fig. 2/A. Celelalte 14 puncte materiale se deplaseaza in sensul de rotatie a turbinei gravitationale mixte pe circumferinta infrastructurii. si pe circumferinta suprastructurii realizând menţinerea centrului de greutate al turbinei gravitationale mixte numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric, astfel că datorită entitatii excentricitatii permanente turbina se roteşte şi prin al 2-lea arbore energia mecanică produsă, si in a doua fază, acţionează prin intermediul unei roţii dinţate un multiplicator de turaţie, care antrenează, în ultimă fază cel puţin două generatoare care produce cu turbine gravitationale, pentru prima data in era noastra lucru mecanic gratuit si energie electrică gratuită, fiindca forta de gravitatie este gratuita.  
    
         10 – Turbina gravitationala mixta, este caracterizata prin aceea că conform revendicării nr. 10, realizeaza menţinerea centrului de greutate al turbinei gravitationale mixte si conf. legi a treia a excentricitatii permanente;  calitatea entitatii excentricitatii permanente este de a se gasi in afara centrului unui ansamblu, unei turbine etc. astfel un grup de parghii fara brate scurte din interiorul si din exteriorul unor ansamble, turbine etc. realizate din chesoane (conform fig. 2) echipate in exterior, pe circumferinta,  cu un tambur (numai cu suprastructura tamburului; caci, in acest caz, infrastructura este conform fig. 2 realizata din chesoane) pentru a realiza fiecare cate o excentricitate permanenta in timpul functionarii numai în cadranele 1 şi 4 sau în cadranele 2 si 3 în sens trigonometric, conform fig. 1 si fig. 2/A. Calculele pentru  excentricitatea permanenta (entitatea excentricitati permanente) la turbina gravitationala mixta se calculeaza cu formula parghiei ; cu formula parghiilor de ordin 0 (8 parghii fara brate scurte) cu formulele lucrului mecanic si cu formulele lucrului mecanic multiplu: F1 x b1 > F2 x b2 ; F = x(GgL);  F = ~ (GgL) : x’ (x’=brat scurt ipotetic);  L=mgh; Lmm min. = {Cmg – (Umg : 2)} x h; Lmm = x(6mgh) si Lmm max. = x(Cmgh – Umgh*) + y(Smgh**)      
Intersectia medie a celor 8 inaltimi si a celor 8 brate ale celor 8 greutati de pe circumferinta determina pozitia punctului material purtator de masa, pozitia punctului material purtator de masa este la intersectia medie a celor 8 inaltimi si a celor 8 brate ale celor 8 greutati de pe circumferinta

         11 – Turbina gravitationala mixta, este caracterizata prin aceea că conform revendicării nr. 10 si 11 realizeaza menţinerea centrului de greutate al turbinei gravitationale mixte conf. legi a treia a excentricitatii permanente numai in cadranul 1, poziția excentricitatii permanente poate fi definita exact, in cadranul 1 in sens trigonometric printr-un punct material purtator de masa, folosind pozitia numai a unuia dintre punctele sale geometrice (adimensional), pozitia punctului material purtator de masa este la intersectia medie a celor 8 inaltimi si a celor 8 brate ale celor 8 greutati de pe circumferinta la prima faza, conf. inventie fig. 1 si fig. N/2.

Pag 41

La a 2-a faza, pozitia punctului material purtator de masa este la intersectia medie a celor 7 inaltimi si a celor 7 brate ale celor 7 greutati de pe circumferinta, conf. inventie fig. 1 si fig. N/2, detalii de la pag. 38 pana la pag. 42, pe link:   http://gravitationalturbines-lucrumecanicmultiplu.com/entropie%20controlata.html   

         12 – Turbina gravitationala mixta, este inventia mama, si este caracterizata prin aceea că conform revendicării nr. 10 si 11 realizeaza menţinerea entitatii centrului de greutate al turbinei gravitationale mixte cu procedura descrisa la “Constanta fizica a ciclului” la care se realizeaza o viteza ocilanta in limitele impuse prin “energie potentiala controlata 99.99%” la fiecare ciclu, la fiecare faza distincta, conf. inventie, fig. 1 si fig. N/2,  deoarece  avem o succesiune cu fenomene si manifestari care se produc in cadrul unui proces repetabil continu, in aceeasi ordine, la ambele faze, fiindca constanta fizica a ciclului include un ciclu complet (indiferent de tipul turbinei) si fiecare faza are o independenta proprie completa conf. inventiei, fig. 1, fig. 2 si fig. N/2, detalii pe link: http://gravitationalturbines-lucrumecanicmultiplu.com/entropie%20controlata.html    

         13 – Procedeu de utilizare a forţei de gravitaţie pentru producerea energiei mecanice folosită la producerea energiei electrice, caracterizat prin aceea că, conform partial revendicării nr. 1 si revendicarii nr. 9, centralele electrice gravitaţionale conf. fig. 6, foloseşte acelaşi procedeu pentru realizarea entitatii excentricităţi permanente numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric la toate ansamblurile gravitaţionale utilizate; centralele electrice gravitaţionalefoloseşte acelaşi principiu de functionare utilizand structura de rezistenta a inventiilor (din punct de vedere teoretic): 8 parghii fara brate scurte (8 forte neoconservative*/Q), lucru mecanic multiplu si entitatea excentricitatii permanenta; functionarea turbinelor gravitationale se realizeaza in 3 faze distincte, la toate ansamblurile gravitaţionale utilizate; centralele electrice gravitaţionale sunt constituite din: zece hale industriale ( 4 ), fiecare dintr-o singură travee cu formă dreptunghiulară echipată cu cel mult două poduri rulante ( 5 ), şi cel puţin şaisprezece ansamble gravitaţionale ( 1 ), care sunt echipate fiecare cu: sursă de energie convenţională ( 2 ), pentru manipularea greutăţilor în interiorul chesoanelor (conf. fig. 1) , multiplicatoare de turaţie care sunt antrenate (actionate) de un grup cu 8 parghii fara brate scurte (8 forte neconservative*/Q) si generatoare ( 3 ), centrul de comandă şi control (7) , fundaţia continuă circulară cu radier ( 8 ), transformatoare ( 9 ), drumuri de acces ( 10 ) şi alte anexe aferente ansamblurilor gravitaţionale. 

         14 – Perpetuum mobile de speta intai N + 1’, utilizează numai forţa de gravitaţie pentru a produce lucru mecanic gratuit si energiei electrica gratuita, si este caracterizat prin aceea că prima fază e realizată dintr-un ansamblu gravitaţional, confectionat din 8 chesoane şi unghiurile dintre 2 chesoane consecutive este de 22.5 grade, care in timpul functionarii sunt 8 parghii fara brate scurte, cu functionare ciclica (cu 16 cicluri la una rot/min), conf. inventie şi fig. 1, cu un arbore orizontal, amplasat in 8 bucse (fiecare bucsa cu 2 flanse laterale), asamblate cu suruburi: pe arbore, pe fiecare cheson (care are cate 2 flanse pe patile laterale) si pe flansele celor 8 cadre fixe; rezultand un ansablu monobloc cu 8 chesoane, si in interiorul celor 8 chesoane se deplaseaza 16 greutati,

Pag 42

prin angrenarea unor roti dintate, conf. inventie, din care: 14 greutati fi-vor continuu numai in cdranele 1 si 4 in sens trigonometric, fiindca din cele 16 greutati, numai 2 se ridica, vertical din centrul turbinei gravitationale pe circumferinta conf. fig. 1, acest lucru este posibil cu ajutorul a 2 suporti asamblati la ambele capete ale celor 8 chesone (suportul simplu si suportul complex) si au aceeasi lungime de la mijlocul chesonului pana la sectorul dintat asamblat pe cele 8 cadre fixe cu suruburi. 8 suporturi simple si 8 suporturi complexe (pentru schimbarea sensului de rotatie). suporturile se realizeaza dintr-un singur suport monobloc, folosandu-se multiple rigidizari pentru o angrenare corecta, inclusiv si la roata dintata intermediara (de la sectorul complex) cu sectorul dintat care poate sa fie realizat si cu role, cu diametrul foarte mic. Cele 16 roti dintate speciale sunt montate cu suruburi pe 16 role si actioneaza deodata cu rotirea rolei, in partea superioara a miniturbinei, numai la o deschidere de 22.5 grade, atat cat este unghiul dintre cele 8 chesoane. Toate cele 16 role sunt egale şi fiecare are o degajare cu rol de tambur pentru infasurarea cablului care pune in mişcare greutatea care se ridica din centru pe circumferinta vertical datorita celor 8 cadre fixe care astfel realizeaza entitatea excentricitatii permanente numai in cdranul 1 in sens trigonometric, care roteste continuu turbina si produce la arborele turbinei lucru mecanic gratuit.

         15 – Perpetuum mobile de speta intai N + 1’, utilizeaza numai forta de gravitatie pentru a produce lucru mecanic gratuit si energiei electrica gratuita, si este caracterizat prin aceea ca, conf. revendicarii 1 si 15, pentru prima data in era noastra procedeul de utilizare a forţei de gravitaţie este inclus in toate tipurile de turbine gravitationale, care are un singur concept inventiv general fiindca toate in timpul functionarii folosesc un grup cu parghii fara brate scurte (un grup cu forte neconservative*/Q), care realizeaza entitatea excentricitatii permanente numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric, si tot pentru prima data in era noastra la Perpetuum mobile de speta intai, cu ajutorul unui grup de cadre fixe se ridica aproape vertical greutatea din centru chesonului pe circumferinta si astfel se realizeaza entitatea excentricitatii permanente numai in cdranul 1 in sens trigonometric, care roteste continuu turbina si produce la arborele turbinei lucru mecanic gratuit. Perpetuum mobile de speta intai N + 1’, se roteste continuu cu un castig continuu nesemnificativ dar poate tine in functiune unul sau doua aparate electrocasnice pentru bucatarie. 

         16 – Perpetuum mobile de speta a patra actionat de grupuri cu parghii fara brat scurt, caracterizat prin aceea ca, conf. revendicarii 1, 15 si 16, in prima faza foloseşte aceeaşi procedura pentru a realiza 3 excentricităţi fiind constituit din aceleasi ansamble si subansamble, conf. fig. 1 si fig. 2. Prima entitate este grupul celor 8 greutati din apropierea centrului turbinei care au atributia de-a realiza un grup cu parghii fara brat scurt (grup cu forte neconservative*/Q). A doua entitate sunt grupul cu greutati de pe circumferinta cu energie potentiala maxima in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric, care in timpul functionarii turbinei la parametrii proiectati are atributia de-a produce energie (lucru mecanic gratuit) la arborele turbinei gravitationale conf. inventie si fig. N/2. Intre primele doua entitati, in tot timpul functionarii turbinei conf. inventie si fig. N/2, este o relatie obligatorie fiecare cu alta atributie (nontransferabila). Cele  doua entitati realizeaza (produce) o subentitate cu nr. 3, numita de inventator excentricitate permanenta conf. inventie.

Pag 43

Subentitatea cu nr. 3, excentricitatea permanenta conf. inventie, are legatura directa numai cu entitatea nr. 2 si are aceleasi atributii. Atributiile celor trei entitati si corelatia dintre ele este descrisa in lucrarile care sustine inventia mileniului 3, inclusiv pe link: http://gravitationalturbines-lucrumecanicmultiplu.com/entropie%20controlata.html 
Entitatea cu nr. 3, excentricitatea permanenta, are locatia in cadranul 1 in sens trigonometric, este oscilanta, aproape fixa, intr-un dreptunghi cu lungimea paralela cu axa 0y si latimea paralela cu axa 0x. Entitatea excentricitatii permanente nr. 3, din cadranul 1 in sens trigonometric este punctul material purtator de masa rezultat datorita unor grupuri de parghii fara brate scurte, la ambele faze, conf. inventie. Entitatea excentricitatii permanente, conf. inventie, este o forta neconservativa*/Q controlata 99.99%, un punct material (ipotetic) localizat, in interiorul cercului, in permanenta in cadranul 1 in sens trigonometric, care roteste turbina si produce la arborele turbinei lucru mecanic gratuit. 

         17 – *Perpetuum mobile de speta a patra mixt* utilizeaza forţa de gravitaţie pentru producerea energiei mecanice gratuita, folosită la producerea energiei electrice aproape gratuita, caracterizata prin aceea că este realizată din infrastructura conf. fig. 1, 2, 4, 5 etc si suprastructura tamburului conform fig. 1/A, 2/A si 2/B cu doi arbori orizontali, amplasati pe nişte lagăre autoreglabile, alimentata din exteriorul sistemului de la o sursă de energie convenţională pentru a deplasa 24 de puncte materiale conf. fig. 1 si fig. 2/A cu mijloace de ridicat si transportat în interiorul chesoanelor si in exteriorul tamburului, punctele materiale sunt comandate de un sistem de comandă şi control automat în aşa fel ca, la fiecare ciclu care este o parte mică dintr-o rotaţie completă, 14 puncte materiale să fie într-o poziţie periferică extremă în permanenţă numai în cadranele 1 şi 4 (7 greutati la infrastructura si celelalte 7 la suprastructura) în sens trigonometric si numai 7 punctele materiale în centrul turbinei gravitationale mixte la infrastructura, pentru că în permanenţă, la fiecare ciclu, dintre cele 16 punctele materiale de pe circumferinta se ridică, una spre centru, una spre circumferinţă, conform fig. 1. si una numai pe circumferinta conform fig. 2/A. Celelalte 14 puncte materiale se deplaseaza in sensul de rotatie a turbinei gravitationale mixte pe circumferinta infrastructurii si a suprastructurii realizând menţinerea centrului de greutate a turbinelor mixte în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric, astfel că datorită excentricităţii permanente turbina mixta se roteşte şi prin cel de al doilea arbore energia mecanică produsă gratuit, acţionează, cel putin 2 generatoare producând energie electric aproape gratuita.

         18 – Perpetuum mobile de speta a patra actionat de grupuri cu parghii fara brat scurt, caracterizat prin aceea că, conf. revendicării 1, in prima faza foloseşte aceeaşi procedura pentru realizarea excentricităţii fiind constituit din aceleasi ansamble si subansamble, conf. fig. 1 si fig. 2, realizeaza un grup de 8 parghii de ordin 1, cu brate scurte, pentru ca: facem legatura dintre greutati cu o tija mai lunga (oricat se doreste), caci sistemul semihibrid al celor 8 parghii de ordin zero este DESCHIS si permite realizarea parghiilor cu orice brate scurte se doreste, inclusiv cu toate cele 16 greutati numai in cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric. Daca se realizeaza cele 8 parghii cu brate scurte sistemul ramane DESCHIS, dar cu un castig de energie cu mult mai mic. 
 
Pag 44

        19 – Perpetuum mobile de speta a patra actionat de grupuri cu parghii fara brat scurt, caracterizat prin aceea că, conf. revendicării 1, x si y, in prima faza foloseşte aceeaşi procedura pentru realizarea excentricităţii fiind constituit din aceleasi ansamble si subansamble, conf. fig. 1, fig. 2 si fig. N/2, si poate realiza orice grup cu parghii cu brate scurte sau fara brate scurte, aceste grupuri cu parghii mentionate mai sus genereaza structura de rezistenta (din punct de vedere teoretic), a inventiei:
‐Legea I.SABAU pentru *N* grupuri cu parghii fara brate scurte, link:
http://gravitationalturbines-lucrumecanicmultiplu.com/pirghie%20.0..html  
‐Legea I.SABAU pentru excentricitatea permanenta, link: 
http://gravitationalturbines-lucrumecanicmultiplu.com/legile%20excentricitatii%20permanente.html 
‐Legea lucrului mecanic multiplu, link:
http://gravitationalturbines-lucrumecanicmultiplu.com/lucru%20mecanic%20multiplu.html  
‐Legea I. Sabau pentru grupuri de forte neconservative*/Q  (sau o ramura noua la a doua Lege a Termodinamicii), link: 
http://gravitationalturbines-lucrumecanicmultiplu.com/entropie%20controlata.html  
Din legitatile mentionate mai sus, in descrierea inventiei, sunt citate fragmente si pagini din fiecare lege, toate fi-vor anexate la rubrica 12. 17, la alte documente, conf. regulament. 

        20 – *Perpetuum mobile de speta a patra mixt*, caracterizat prin aceea ca, conform revendicărilor toate tipurile de turbine gravitationale foloseste centrale electrice gravitaţionale pentru *Perpetuum mobile de speta a patra* conf. fig. 6; centrale electrice gravitaţionale foloseşte acelaşi procedeu pentru realizarea entitatea excentricităţi permanente numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric la toate ansamblurile gravitaţionale utilizate, foloseşte acelaşi principiu de functionare utilizand structura de rezistenta a inventiilor (din punct de vedere teoretic): parghii de ordin zero fara brate scurte, lucru mecanic multiplu si entitatea excentricitatii permanente pentru fabricarea turbinelor gravitationale care  se realizeaza in trei faze distincte, conf. inventie la toate ansamblurile gravitaţionale utilizate; centralele electrice gravitaţionale sunt constituite din: zece hale industriale ( 4 ), fiecare dintr-o singură travee cu formă dreptunghiulară echipată cu cel mult două poduri rulante ( 5 ), şi ~20 ansamble gravitaţionale ( 1 ), care sunt echipate fiecare cu: sursă de energie convenţională (2) , pentru manipularea greutăţilor în interiorul chesoanelor (conf. fig. 1) , multiplicatoare de turaţie care sunt antrenate de un grup cu 8 parghii fara brat scurt (8 forte neconservative*/Q cu entropie controlata 99.99%) si generatoare ( 3 ), centrul de comandă şi control (7) , fundaţia continuă circulară cu radier ( 8 ), transformatoare ( 9 ), drumuri de acces ( 10 ) şi anexe aferente turbinrlor gravitationale 

        21 – Inventia mileniului 3 este o inventie *mama* cu titlul *Turbina gravitationala mixta* care include toate tipurile de turbine gravitationale, mai importante, caracterizate prin aceea ca, utilizeaza pentru functionare urmatoarele noutati absolute din era noastra: 5 legitati noi in fizica care da nastere la grupuri cu parghii fara brate scurte, care in tot timpul in care functioneaza, realizeaza grupuri cu forte neconservative*/Q, care in timpul functionarii sunt controlate de *constanta fizica a ciclului*, care include un ciclu complet printr-o procedura specifica numai si numai grupurilor cu forte neconservative*/Q si produce lucru mecanic gratuit si energie electrica gratuita.

Pag 45

Rezumatul inventiei *mama* cu titlul *Turbina gravitationale mixta* este revendicarea nr. 21.

Inventia mileniului 3 este o inventie *mama* cu titlul *Turbina gravitationala mixta* care include toate tipurile de turbine gravitationale, mai importante, caracterizate prin aceea ca, utilizeaza pentru functionare urmatoarele noutati absolute din era noastra: 5 legitati noi in fizica care da nastere la grupuri cu parghii fara brate scurte, care in tot timpul in care functioneaza, realizeaza grupuri cu forte neconservative*/Q, care in timpul functionarii sunt controlate de *constanta fizica a ciclului*, care include un ciclu complet printr-o procedura specifica numai si numai grupurilor cu forte neconservative*/Q si produce lucru mecanic gratuit si energie electrica gratuita.

Dlor cu forte conservative (forta de gravitatie) fara grupurile cu forte neconservative*/ Q nu se poate realiza procedura descrisa in cele 21 revendicari si rezumatul lor.

Dlor numai grupurile cu parghii fara brate scurte (grupuri cu forte neconservative*/Q) se poate realiza toate cele 21 revendicari si rezumatul revendicarilor.

 
Cu voia şi puterea lui Dumnezeu,
inventatorul turbinelor gravitaţionale.
Telefon:  0770561002, cu stimă, Ioan Sabău. 

 

 



Gravitational turbines

.